Scurta istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de Feodor Evfimovici Melnikov

În emisiunea Comunități Etnice – Ruşi Lipoveni de miercuri, 25 septembrie 2024, am discutat cu domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Articol editat de Sterian Dan, 26 septembrie 2024, 11:59

Domnul profesor universitar Leonte Ivanov, doctor în filologie, a amintit revista „Kitejgrad”, publicație lunară de cultură și istorie, apărută sub coordonarea Centrului de Studii și cercetări privind Rușii Lipoveni din România.

„Kitejgrad” este revista Comunității Rușilor Lipoveni din România și apare cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României.

De asemenea, domnul profesor Leonte Ivanov, ne-a vorbit despre volumele al II-lea și al III-lea, ale lucrării Scurta istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de Feodor Evfimovici Melnikov.

Partea a II-a a lucrării pe care am amintit-o a apărut la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, la București, în anul 2023. Ediția este îngrijită, tradusă și comentată de domnul prof. univ. Leonte Ivanov. Partea I a acestei cărți a ieșit de sub tipar în anul 2014, tot la editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, iar o ediție revizuită și adăugită (cu încă două capitole) a acestei prime părți a văzut lumina tiparului – la aceeași editură – în luna noiembrie a anului 2019.

Domnul profesor Leonte Ivanov a prezentat temele surprinse de teologul Feodor Evfimovici Melnikov în paginile celui de-al doilea volum, lucrarea fiind dedicată Ierarhiei Ortodoxe de Rit Vechi (de Fântâna Albă).

Volumul prezintă, în 20 de capitole, Ierarhia Ortodoxă de Rit Vechi (de Fântâna Albă), cartea apărând cu binecuvântarea Înaltpresfinției Sale Leontie, arhiepiscop de Fântâna Albă și Mitropolitul tuturor credincioșilor de rit vechi.

Astfel, am aflat amănunte despre dezbinările din rândul credincioșilor de rit vechi, disensiuni petrecute de-a lungul secolelor, însă toate acestea se petreceau pentru că, mai tot timpul, aceștia se aflau în căutarea unui arhiepiscop.

Invitatul nostru ne-a descris volumul al doilea din Scurta istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, spunându-ne că noutatea cărții constă mai ales în Anexele Documentare care însoțesc secțiunea dedicată protopopului Avvakum, o emblemă a credincioșilor de rit vechi, după cum reiese din capitolul intitulat Sfântul mucenic, protopopul Avvakum.

În ultima secvență audio pe care am difuzat-o, domnul profesor Leonte Ivanov ne-a vorbit despre volumul al III-lea din Scurta istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi / Краткая история Древлеправославной (Старообрядческой) Церкви, de F. E. Melnikov, volum care va vedea lumina tiparului, în anul 2024, atunci când va fi marcată împlinirea unui secol și jumătate de la nașterea acestui erudit teolog, născut în anul 1874.

Invitatul nostru, domnul profesor Leonte Ivanov, a recomandat ascultătorilor Radio România lucrarea prezentată în emisiune, descriind-o ca fiind „folositoare sufletului și minții”.

Pentru finalul emisiunii noastre am păstrat câteva cuvinte care aparțin doamnei Palaghia Radion, istoric și redactor șef al revistei „Kitej-grad”, idei scrise cu prilejul apariției numărului 300:
La împlinirea a 30 de ani de la înființarea comunității, în numerele unu și doi, s-a publicat rezultatul unei cercetări inedite, care lămurește etnonimul de lipovean. Este vorba de un studiu științific, realizat după toate standardele cercetării profesioniste, care demonstrează cine sunt rușii lipoveni, adică ruși-staroveri, urmași ai unor oameni demni, plecați din locurile natale ostile, cu câteva icoane și cărți de cult, în căutarea unui loc pe care să-l numească „acasă”, unde să-și poată păstra și practica nestingheriți credința strămoșească. Lipoveni i-au numit străinii, iar acest termen nu le-a plăcut niciodată înaintașilor etniei care au consemnat nemulțumirea într-un document înaintat autorităților austriece (n.n. – în perioada la care facem referire Bucovina, acolo unde locuiau foarte mulți etnici staroveri, făcea partea din Imperiul Austriac).

Un articol de Dumitru șerban