După 84 de ani (I)
Articol editat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2025, 09:00 / actualizat: 21 iulie 2025, 12:14
27 – 30 iunie 1941 – Pogromul de la Iași. Nu a fost singurul din spațiul românesc al acelor ani dar le-a întrecut pe toate prin agresivitate și numărul victimelor. În același timp și viața unui singur om valorează cât o lume. Prin minuțiozitatea cu care puterea dictatorială a acelui timp l-a pregătit, Pogromul de la Iași constituie una dintre cele mai abominabile pagini din istoria Holocaustului. Guvernul condus de dictatorul Ion Antonescu a prevăzut, în cele mai mici detalii, inclusiv modul cum va reacționa acea parte a populației antisemite, dispuse să-și înjosească sau să-și ucidă vecinul, concitadinul. Astăzi, ca țară democratică, România are datoria de a-și aduce aminte și de a cinsti memoria celor uciși doar pentru vina de a se fi născut evrei.
Alex Aciobăniței, realizatorul emisiunii Comunități etnice – Evreii azi, le-a propus ascultătorilor Radio România Iași un serial consacrat evenimentelor organizate cu prilejul comemorării victimelor Pogromului din iunie 1941, serial intitulat ”După 84 de ani”.
Primul episod, difuzat în seara de marți 1 iulie 2025 a pus reflectorul pe comemorarea victimelor Pogromului din iunie 1941, organizată de către Comunitatea Evreilor în cimitirul evreiesc din cartierul Păcuri, singurul cimitir evreiesc existent în Iașiul prezentului. Contextul beligerant din Orientul Mijlociu, închiderea căilor aeriene în Israel, au determinat un nou context al acestei comemorări. Nu au mai venit numeroșii cetățeni israelieni, cu origini pe meleaguri românești, nu a mai fost posibilă organizarea Marșului Vieții de către rabinul obștii originarilor din România, Josef Wasserman. Nu s-au mai auzit în difuzoare discursurile politicienilor.
Se poate spune că, la comemorarea din anul 2025, după 84 de ani de la cumplitele evenimente care i-au schimbat destinul, comunitatea s-a întors spre ea însăși, a trăit momentul trist într-un cadru interiorizat și s-a privit în ochii prietenilor neevrei.
De-a lungul timpului, Comunitatea Evreilor din Iași a conservat într-o uluitoare perfecțiune mesajul lăsat, traversând vremurile, de cei uciși din ura unor semeni și a unui regim politic potrivnic numai pentru vina de a se fi născut într-o anumită etnie și sub o anumită religie.
Ceremonia a inclus rugăciuni pentru victime intonate de doi oficianți de cult mozaic. S-au depus coroane de flori iar copiii comunității au aprins lumânări. Prezenți la eveniment, soții Isabela și Edi Incedi, membri ai Marșului Vieții / March of Life din Germania au cântat în limba ebraică, acele cântece fiind inspirate din rugăciuni. Povestea lor este interesantă. Cetățenii germani Edi Incedi, român de origine și Isabela, partenera sa de viață, de etnie germană au cunoscut Comunitatea Evreilor din Iași în urmă cu mai bine de un deceniu, prin intermediul supraviețuitorilor Leizer Finkelstein și al soției sale. La comemorarea din anul 2024, Edi Incedi a impresionat audiența prin gestul de a-și cere scuze în numele predecesorilor săi și ai Isabelei pentru posibilele orori săvârșite în timpul Holocaustului.
Predecesorii celor doi au lucrat în armata nazistă, respectiv în cea românească din timpul regimului Antonescu.
Regretatul Leizer Finchelstein (1923 – 2013) a fost una dintre persoanele care, mai ales în ultimii săi ani de viață, s-a implicat în promovarea istoriei Pogromului de la Iași, în cunoașterea adevărului. Cu ajutorul Fonotecii noastre de Aur ne-am adus aminte de vocea lui Leizer Finchelstein, de îngrozitoarea poveste a trenurilor morții (fenomen care face parte din Pogromul de la Iași), de modul în care a supraviețuit ”camerelor de gazare fără foc și fără fum” căci așa au fost vagoanele de vite, pe podelele cărora soldații turnaseră bălegar și var.
Soții Incedi au subliniat la microfonul Radio România Iași cât de importantă este conștientizarea Holocaustului, înțelegerea sensurilor fiecărei comemorări, asumarea istoriei. Cerând, simbolic, în primul rând, iertare supraviețuitorului Leizer Finchelstein, acesta le devenise, în ultimii săi ani de viață, un mare prieten, un altfel de bunic.
Serialul ”După 84” de ani”, propus spre audiție publicului Radio România Iași în emisiunea Comunități etnice – Evreii azi a continuat după două săptămâni; aspectele celui de al doilea episod vor fi descrise în următorul articol.
