Hramul Bisericii Armene „Sfânta Maria” din Constanța

În Biserica Apostolică Armeană, hramul are o semnificație aparte – simbolizează unitatea sub acoperișul bisericii și sub ocrotirea spirituală a sfântului protector, amintind că lăcașul de cult este, înainte de toate, casa lui Dumnezeu, locul unde sufletele se adună pentru a forma o familie duhovnicească.

Articol editat de Maria Constantin, 21 octombrie 2025, 09:12

Cu binecuvântarea Preasfinției Sale Episcopul Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România și Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria, comunitatea armeană din Constanța a sărbătorit duminică, 12 octombrie 2025, hramul bisericii într-o atmosferă de profundă trăire spirituală și bucurie comunitară.

Evenimentele dedicate hramului au început încă de sâmbătă, 11 octombrie, când Preasfinția Sa Episcopul Datev Hagopian a oficiat slujba de sfințire a sării, moment care marchează începutul pregătirilor pentru bucatele tradiționale ale sărbătorii. Cu grijă și devotament, un grup de enoriași au pregătit mâncărurile tradiționale, respectând rețetele transmise din generație în generație.

Ziua de duminică a adus momentul central al sărbătorii: Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Preasfinția Sa Datev Hagopian, în co-slujire cu Părintele Krikor Radu Holca, diaconul Harutiun Boranian și corul bisericii armene din Constanța. La slujbă au participat credincioși din comunitățile armene din Constanța, București, Pitești, Galați, Tulcea,  care au venit să se bucure împreună de acest moment de sărbătoare.

După slujbă, credincioșii s-au adunat în curtea bisericii, unde s-au sfințit pachetele cu madagh, ofrandă tradițională de milostenie și recunoștință față de Dumnezeu. Madagh-ul, specific tradiției armene, constă în carne de vită fiartă, pilaf și pâine, pregătite și împărțite tuturor celor prezenți. Acest gest simbolizează solidaritatea și dragostea față de aproapele, transformând masa într-un prilej de comuniune și recunoștință colectivă.

Sărbătoarea s-a încheiat într-o atmosferă caldă, cu o agapă creștină organizată în curtea bisericii, unde participanții s-au bucurat de o cafea tradițională armenească și de revederea cu prieteni și rude din alte comunități.Credincioșii au plecat acasă cu sufletul împăcat și cu sentimentul reînnoit al apartenenței la o comunitate vie, care își păstrează cu sfințenie credința, limba și obiceiurile străbune.

În fiecare an, hramul Bisericii Armene din Constanța rămâne o dovadă vie că tradițiile armenești continuă să înflorească pe țărmul Mării Negre, sub semnul păcii, al iubirii și al credinței neclintite în Dumnezeu.

Madagh – jertfa de recunoștință și comuniune a poporului armean

În spiritualitatea armeană, Madagh (în limba armeană Մատաղ) este mult mai mult decât o simplă masă sau o ofrandă religioasă — este un act de credință, o jertfă de mulțumire și un simbol al solidarității comunitare, păstrat cu sfințenie de poporul armean de peste un mileniu.

Cuvântul madagh înseamnă literal „ofrandă” sau „jertfă”, iar originea sa se regăsește în tradițiile biblice și ritualurile Vechiului Testament, în care oamenii aduceau jertfe pentru a mulțumi lui Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor sau pentru a cere binecuvântare asupra familiilor și comunităților lor.

În creștinismul armean, această practică a fost transformată într-un gest simbolic de milostenie. În locul jertfei sângeroase de odinioară, Madagh-ul de astăzi constă în pregătirea și împărțirea unor bucate simple – carne fiartă, pilaf și pâine – credincioșilor, prietenilor, săracilor și pelerinilor, în semn de mulțumire și binecuvântare.

Tradiția Madagh-ului datează din perioada medievală, fiind consfințită în Biserica Apostolică Armeană ca un act de recunoștință față de Dumnezeu. Familiile ofereau Madagh pentru sănătate, pentru sufletele celor adormiți sau ca rugăciune de izbăvire într-un moment greu.

În România, tradiția Madagh-ului se păstrează cu sfințenie în toate comunitățile armene — la Galați, Botoșani, Suceava, București, Constanța și în alte orașe. Fiecare hram de biserică, fiecare sărbătoare mare sau comemorare colectivă se încheie cu împărțirea Madagh-ului.Este momentul în care armenii își reafirmă credința, unitatea și recunoștința față de Dumnezeu, dar și legătura cu istoria și cu rădăcinile lor spirituale.

Madagh-ul este expresia faptului că, în ciuda greutăților istoriei, poporul armean a știut mereu să răspundă durerii prin credință, suferinței prin iubire și pierderii prin generozitate.

Un articol realizat de Rafaela Cazazian