Grigore Vieru, „aduceri aminte”
Anul acesta, chiar astăzi, 14 februarie, poetul Grigore Vieru ar fi împlinit 90 de ani de la naștere. La 18 ianuarie 2009 poetul Grigore Vieru „a plecat din lumea cu dor în cea fără de dor”.
Articol editat de Maria Constantin, 14 februarie 2025, 09:05
Manifestări, în ultima perioadă, dedicate atât nașterii, cât și „plecării dincolo” au fost organizate pe cele două maluri ale Prutului, evenimente care au reflectat viața și opera poetului. Pentru că nimic nu este întâmplător, iată că, anul trecut, la 14 februarie, ne-am purtat pașii prin Parcul Copou, acolo unde reprezentanții actului cultural din târgul Iașului s-au întâlnit pentru a-și aminti de Grigore Vieru.
Până atunci, în deschiderea emisiunii, difuzăm un dialog interesant, spunem noi, cu poetul Liviu Apetroaie, cel care la 1 februarie 2025 a lansat într-o sală arhiplină, în Iași, un nou volum de versuri, subiect al unei viitoare ediții a emisiunii Dialog intercultural. Următorul dialog ne aduce aminte de scriitorul și omul Grigore Vieru, dar și de rolul pe care-l juca, în vremuri apuse (ROL PE CARE-L JOACĂ ȘI ASTĂZI, alt context), Radio Iași, pentru românii din ținuturile de pe cele două maluri ale Prutului și nu numai.
Astăzi, stăm de vorbă și cu muzeograf, Andrei Prohin, de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău, cel care ne vorbește despre istoricul cimitirului din zona centrală a Chișinăului, acolo unde își duc somnul de veci cei mai importanți români din Moldova, între care Grigore Vieru și Leonida Lari ale căror voci, din arhiva Radio Iași, le difuzăm spre finalul ediției.
De la același eveniment, de anul trecut, dedicat poetului Grigore Vieru, în cele ce urmează difuzăm un dialog cu scriitorul Nicolae Busuioc din Iași. Nicolae Busuioc își amintește, cu emoție, atât de întâlnirile cu poetul Grigore Vieru, cât și de importanța operei sale.
Apoi, stăm de vorbă cu scriitorul Daniel Corbu. Reamintim că înregistrările sunt realizate de către subsemnatul, anul trecut, la Iași, lângă bustul poetului Grigore Vieru din Parcul Copou (realizat în bronz de către arhitectul Gheorghe Gheorghiţă), atunci când s-au împlinit 89 de ani de la nașterea sa, întâlnire care, de altfel, a avut loc – și astăzi (n.n. 14 februarie 2025) – în Dealul Copoului.
Daniel Corbu ne vorbește despre lupta pe care a dus-o de-a lungul vieții sale prin opera sa și nu numai, poetul Grigore Vieru, în ceea ce privește cucerirea drepturilor românilor din Basarabia la limbă, istorie, identitate, temă întărită, spre final, chiar de vorbele regretatului poet.
Prezent la Chișinău, zilele trecute, la un eveniment de tristă amintire, din păcate, dedicat poetului național Mihai Eminescu, pentru că sunt și astfel de manifestări în peisajul nostru cultural, am reușit ca din această călătorie să culeg numai și numai momente plăcute. Concret, după o vizită în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău, vizită pe care am făcut-o alături de poetul ieșean Mihai Savin, muzeograful Andrei Prohin ne propune o vizită la Cimitirul Central din Chișinău.
Imediat ce am ajuns aici, muzeograful Andrei Prohin ne-a oferit un scurt istoric al Cimitirului Central din Chișinău, numit impropriu Cimitirul Armenesc, fiind unul dintre cele mai cunoscute cimitire din Republica Moldova. A fost fondat în anul 1811. Astăzi este locul de odihnă al multor personalități din istoria și cultura Moldovei: Doina și Ion Aldea Teodorovici, Nicolae Sulac, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari și alții.
Pentru că vorbim despre viața și opera lui Grigore Vieru, scotocind prin Arhiva Radio Iași, într-o excepțională emisiune realizată de către colega noastră Camelia Savitescu, emisiune intitulată Grai și suflet românesc, am găsit câteva cuvinte care arată dragostea lui Vieru pentru limba română, pentru istoria românilor, pentru identitatea românilor.
În contextul subiectului ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, temă dedicată vieții și operei celui care a fost Grigore Vieru, în cele ce urmează difuzăm vocea regretatei Leonida Lari, poet, publicist, om politic. Leonida Lari ne vorbește despre generația lui Vieru și dragostea acesteia pentru limba română, recitându-ne și un frumos poem.
Raportat la cele prezentate, încheim prin poemul ÎN LIMBA TA, de Grigore Vieru, poem pe care l-am găsit într-o carte, carte aruncată sub o scară, întiluată Limba în care suntem (Agenția LITERA, Chișinău, 1993):
„În aceeaşi limbă/ Toata lumea plânge,/ În aceeaşi limbă/ Râde un pământ,/ Ci doar în limba ta/ Durerea poţi s-o mângâi,/ Iar bucuria/ S-o preschimbi în cânt./ În limba ta/ Ţi-e dor de mama,/ Şi vinul e mai vin,/ Şi prânzul e mai prânz./ Şi doar în limba ta/ Poţi râde singur,/ Şi doar în limba ta/ Te poţi opri din plâns./ Iar când nu poţi/ Nici plânge şi nici râde,/ Când nu poţi mângâia/ Şi nici cânta,/ Cu-al tău pământ,/ Cu cerul tău în faţă,/ Tu taci atunce/ Tot în limba ta.”
Un articol realizat de Dumitru Serban
