Volumul „Chișinăul interbelic cu pretext fotografic”, lansat în Iași
La Iași, nu demult, în sala „Benjamin Fondane”, Institutul Francez, din incinta Palatului Braunstein (strada Cuza Vodă, Nr. 2, Etajul 1) a fost lansat volumul Chișinăul interbelic cu pretext fotografic, proiect coordonat de către criticul literar Diana Vrabie și istoricul Alexandru Corduneanu.
Articol editat de Maria Constantin, 23 ianuarie 2026, 20:52 / actualizat: 28 ianuarie 2026, 14:59
Cartea este o antologie literară unică, ce reunește texte inspirate din fotografii de epocă provenite din colecții particulare. Autorii propun o reconstrucție afectivă și narativă a orașului, în care imaginea devine declanșator de memorie, ficțiune și reflecție urbană. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura Cartier din Chișinău.
Înaintea lansării, am invitat la dialog pe Ivan Pilchin, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, cel care ne creionează o imagine a volumului, cu accent atât pe autorii care au semnat textele din carte, cât și pe temele suprinse în conținutul acestora.
În contextul manifestării de zilele trecute, scriitorul Ivan Pilchin mai precizează că „antologia de față este importantă pentru memoria culturală atât a Chișinăului, cât și a întregului spațiu românesc”; Chișinăul interbelic, un spațiu cu foarte multe enigme care merită să fie descoperit, cunoscut mai bine, pentru că de acolo ni se trag anumite traume, dar și vise, speranțe, aspirații, alte teme ale dialogului cu Ivan Pilchin.
Stimați prieteni, un alt interviu pe care l-am realizat înaintea lansării volumului Chișinăul interbelic cu pretext fotografic, temă a ediției de astăzi a emisiunii noastre, are ca protagonist pe istoricul Alexandru Corduneanu, unul dintre coordonatorii proiectului.
Alexandru Corduneanu ne oferă amănunte concrete despre proiect, pentru ca imediat să ne precizeze că prin intermediul volumului „s-a încercat o incursiune în memoria culturală altfel decât cea istorică sau cea literară, ficțională; autorii au realizat o terapie a memoriei culturale”.
Interlocutorul nostru ne conturează o imagine, prin cuvânt, a perioadei interbelice din viața Chișinăului; rolul Casei Regale în perioada la care facem referire; contribuția Iașului (evenimente, întâlniri, personalități etc.) la românizarea sau la revenirea la matricea românească a Chișinăului, alte subiecte despre care aflăm amănunte. Istoricul Alexandru Corduneanu ne mai vorbește și despre personalitățile care au creat momentul 27 Martie 1918, atunci când a fost înfăptuită unirea Basarabiei cu Regatul României.
Stimați prieteni, vă reamintim că relatăm de la prezentarea volumului Chișinăul interbelic cu pretext fotografic, proiect coordonat de către criticul literar Diana Vrabie și istoricul Alexandru Corduneanu, manifestare desfășurată, la Iași, nu demult, în sala „Benjamin Fondane”, Institutul Francez, din incinta Palatului Braunstein (strada Cuza Vodă, Nr. 2, Etajul 1).
Imediat după lansarea cărții, am invitat la dialog pe Diana Vrabie, specialist în Filologie, unul dintre coordonatorii volumului Chișinăul interbelic cu pretext fotografic (Editura Cartier, Chișinău). Cartea a apărut în Colecția C(art)ier. Colecția este coordonată de către Vitalie Coroban. Editor: Gheorghe Erizanu. Diana Vrabie ne oferă amănunte concrete atât despre proiectul de față, cât și despre obiectivele acestuia. Concluzia dialogului cu filolog Diana Vrabie este rezumată astfel: „realația omului cu locul definește, poate, chiar relația cu propria lume lăuntrică”.
Referitor la cele preznetate, conchidem: „Volumul de față a fost conceput ca un exercițiu de reîntregire a memoriei culturale a Chișinăului, oraș românesc care a supraviețuit deceniilor de rupturi istorice, de traume colective și de rescrieri violente ale propriei identități. Valorificând tensiunea dintre vizibil și narabil, scriitorii prezenți în volum devin, în fond, terapeuții orașului: fiecare poveste rescrie o cicatrice, fiecare frază redesenează contururile unei amintiri pierdute, fiecare imagine verbalizată reînvie o lume. Terapia memoriei culturale înseamnă exact asta: să transformi rana în poveste, absența în prezență, uitarea în frumusețe recuperată”, istoric Alexandru Corduneanu.
Un articol de Dumitru Șerban
