Ascultă Radio România Conviețuiri Live

Poetul Mehmet Niyazi, simbolul identității tătare din România (1878–1931)

Anul acesta s-au împlinit 93 de ani de la moartea lui Mehmet Niyazi, poet, profesor, jurnalist și promotorul culturii tătare dobrogene. An de an pe 29 noiembrie, tătarii din România comemorează moartea poetului care a contribuit într-o mare măsură la definirea identității lor, Mehmet Niyazi (1878-1931).

Poetul Mehmet Niyazi, simbolul identității tătare din România (1878–1931)
Foto: Poetul Mehmet Niyazi / sursă: Wikipedia

Articol editat de Maria Constantin, 2 decembrie 2024, 13:22 / actualizat: 3 decembrie 2024, 14:09

Mehmet Niyazi a fost poet, jurnalist, a fost profesor de limbă și literatură turcă în cadrul Seminarului Musulman de la Medgidia, el a contribuit decisiv din poziția sa formatoare, prin ideile naționale transmise, la crearea unei noi generații de lideri tătari dobrogeni.

Printre aceștia se numără avocatul Müstecep Ülküsal (1899–1996), fondatorul revistei tătare crimeene de orientare națională, Emel (Năzuinţa) 1930, alături de fratele său care a fost eroul național tătar Necip Hagi Fazιl.

Poetul, pedagogul şi ziaristul Mehmet Niyazi s-a născut în anul 1878, în cătunul Aşılar (Vânatori) comuna Pecineaga, din Dobrogea, în familia lui Ismail şi Azize ca cel de-al doilea fiu. Părinții, deși țărani săraci, erau știutori de carte, tatăl lui se bucura de un respect deosebit pentru acest fapt. Mama lui i-a deschis porțile fanteziei cu basmele pe care i le spunea deseori cu un talent deosebit.

Micul Niyazi era dotat cu o inteligență ascuţită şi o memorie bună, dovedind o înclinație spre fantezie, spre creaţie. Cunoaşterea obârşiei sale i-a inoculat-o tatăl său cu povestirile despre Crimeea, despre țărmurile Mării Azov pe care, deși micul Niyazi nu le văzuse niciodată, şi le imagina instinctiv. Tot cu ajutorul tatălui său a deprins scrierea cu caractere arabe. În satul său natal absolvă clasele primare în limba tătară.

În 1889 Ismail îşi vinde bruma de avere şi, cu întreaga familie, emigrează în Turcia, stabilindu-se în Istanbul. Niyazi este înscris la Şcoala Normală. Aici, vine în contact cu vasta cultură orientală şi-l citeşte cu pasiune pe Namik Kemal şi AbdullakHamit. Îşi însuşeşte limbile arabă şi persană.

Deschis spre civilizaţia europeană învaţă la limba franceză, pentru a putea avea acces la operele scriitorilor francezi în original. Însă, în tot acest timp, poetul a păstrat în inimă, dorul ancestral pentru oamenii şi locurile obârșiei sale: Crimeea. De aceea, după ce a obținut diploma de învățător, în 1898 pornește spre Crimeea, unde se implică cu toată pasiunea în educarea tineretului.

Guvernul Ţarist vede în el un oponent de seama şi-l obligă să se reîntoarcă în Turcia. Gândul de a-şi continua activitatea acolo unde credea el ca este cel mai folositor nu-l părăsește, dovadă că, în 1899 se reîntoarce în Crimeea, dar nici de această dată nu e lăsat să stea mai mult de un an.

În 1904 tatăl său trece în neființă, în același an Niyazi se întoarce înRomânia, în Dobrogea natală, cu gândul de a contribui la culturalizarea şi educarea poporului său. Domeniul în care s-a remarcat și a activat, având cele mai notabile rezultate ramâne literatura.

Debutul editorial are loc în 1912, prin apariția volumului „Ithafat” (Dedicaţii). Cartea conține versuri şi conferințe. A fost tipărită la editura „Kader” din Istanbul, Turcia. Volumul „Sagiş” (Dor) a apărut în 1931, la editura „Emel”, şi cuprinde versuri (15 poeme) scrise într-o tătară elevată, dar absolut pe înțelesul oricărui cititor, folosindu-se de alfabetul arab. A mai publicat versuri în ziarele „Mektebve aile” (Școala şi familia).

Convins de importanţa presei în viaţa unei naţiuni, Niyazi Mehmet a depus o activitate vastă şi variată în domeniu. Astfel, în 1909 publică ziarul „Dobruca” (Dobrogea) unde ocupă funcţia de redactor şef, ziarul se tipărea la Istanbul . „Teşvik”, un alt ziar tot sub îndrumarea lui, apare la început de secol. Între 1 februarie 1914 – 15 august 1915, apare sub direcţia lui Cevdet Kemal avându-l ca redactor şef pe Niyazi Mehmet ziarul „Isik” (Raza), sub egida editurii cu acelasi nume.

Între 1 aprilie1915 – 1 februarie 1916, editează revista „Mektep ve aile” (Şcoala şi familia). În revistă publică editoriale şi articole din domeniul pedagogiei, articole cu tematică socială şi versuri. Încetează din viaţă în ziua de 29 noiembrie 1931 la Medgidia, cutremurând de durere prietenii, elevii şi pe toți cei care l-au admirat.

În anul 2007, la inițiativa deputatului UDTTMR de atunci, Aledin Amet, Parlamentul României a adoptat legea privind instituirea Premiului„Mehmet Niyazi” pentru cultivarea și promovarea valorilor literaturii, artei și culturii tătare din România. A fost un om, un mare poet, un brav luptător, care și-a dedicat viața, întreaga activitate să lumineze spiritul neamului său.

Un articol de Ghiulşen Ismail Iusuf

Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea
tătară marți, 1 iulie 2025, 12:10

Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea

Proiectul își propune redactarea unei cărți rețetar bilingv cu numele Gustul Dobrogei. Vor fi selectate, documentate și alese până la 20 de...

Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea
Musulmanii au intrat într-un nou an islamic (1447)
tătară luni, 30 iunie 2025, 10:03

Musulmanii au intrat într-un nou an islamic (1447)

Anul islamic lunar având 354 de zile în loc de 365 ale anului solar, apare un decalaj de aproximativ de 10-11 zile. Prin urmare începutul...

Musulmanii au intrat într-un nou an islamic (1447)
A murit Ayșe Seytmurat, veterana mișcării naționale tătare din Crimeea
tătară joi, 26 iunie 2025, 11:10

A murit Ayșe Seytmurat, veterana mișcării naționale tătare din Crimeea

Vestea morții lui Seytmurat a fost anunțată de președintele Adunării Naționale Tătare din Crimeea (KTMM), Refat Chubarov la Agenția de Știri...

A murit Ayșe Seytmurat, veterana mișcării naționale tătare din Crimeea
Moscheea Regală Carol I a fost vizitată de Principesa Margareta și Principele Radu
tătară marți, 10 iunie 2025, 08:53

Moscheea Regală Carol I a fost vizitată de Principesa Margareta și Principele Radu

Moscheea Regală „Carol I“ este una din monumentele de arhitectură ale orașului şi un punct de atracții pentru turiștii care vizitează...

Moscheea Regală Carol I a fost vizitată de Principesa Margareta și Principele Radu
Convietuiri
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.