Gastronomie, artă plastică, meșteșug tradițional, o prezentare a zestrei moștenite din generație în generație, muzica tătărască toate adunate și reînviate în „Miras – Moștenirea Tătarilor din Dobrogea”
Tradițiile gastronomice, meșteșugărești și muzicale au fost prezentate de tătarii din Dobrogea la prima ediție a evenimentului „Miras- Moștenirea Tătarilor din Dobrogea” în organizarea Comitetului de Reorganizare a Uniunii Tătarilor Turco Musulmani din România în gospodăria tradițională „Suvenir din Dobrogea” din satul Vișina, comuna Jurilovca, jud.Tulcea.

Articol editat de Maria Constantin, 10 iulie 2025, 13:29
Evenimentul nu ar fi fost posibil fără gazda gospodăriei sufletista doamnă Bianca Folescu, inițiativa și implicarea asiduă a membrilor comitetului sub coordonarea domnului Remis Veli. Acțiunea s-a bucurat de prezența artiștilor plastici tătari:
- Ferodin Iaia, lucrările realizate de artist sunt îmbrăcate în culori calde, ocrotitoare, temele abordate sunt în special portretele, ocupațiile vechi ale tătarilor, peisaje mirifice din călătoriile artistului repere exprimate vizual, dar şi lăcașuri de cult musulmane,
- creatoarea Epșen Memet din Constanța, membră de onoare a Asociației „Cusături Dobrogene”, este păstrătoarea tradiției turco-tătare prin cusături, broderii, creatoare a obiectelor de artizanat și a podoabelor din mărgele
- profesor Aimer Bolat, realizează pictură, craft,mulaj, tot ce ţine de partea artistică, prin tot felul de tehnici, care pe lângă faptul că și-au expus valoroasele creații, au creat mici ateliere unde participanții la eveniment au avut ocazia să creeze mici obiecte tradiționale pictate, sau lucrate manual.
Pe parcursul evenimentului participanții și invitații prezenți au avut ocazia să savureze alături alte preparate și regina preparatelor bucătăriei tradiționale tătărești ”Șuberek/șiborek” pregătite după rețetă veche de sute de ani și cu migală și cu mâini dibace de gospodinele tătare, membre ale Comitetului de Reorganizare a UDTTMR, Ghiulnar Veli, Ghiulman Zevri, Ghiulten Muratcea, Narcis Cherim, Feidan Șerip-Calil, Șeila Calil, Beinaz Suliman, care întotdeauna au grijă să adauge în preparatele pe care le pregătesc şi un strop de dragoste.
Deoarece, poporul tătar a fost un popor nomad, majoritatea preparatelor au ca materie primă carnea şi aluatul. Vestitul “Șuberek”(plăcinta crudă), poartă această denumire, deoarece se face din carne şi ceapă crudă, asezonată cu sare, piper șimentă, și este servită, alături de ayran preparat din iaurt gras și sare după gust, îndoită cu apă rece.
Mâncărurile tătărești sunt într-adevăr o specificitate unică. Femeile păstrând întocmai, arta culinară a sute de generații. Popor, practic, bogat în turme de ovine şi bovine, dar şi în culturi de cereale, tătarii au îmbinat specialitatea foietajului cu adevărate minuni de preparare a cărnii de oaie, vită şi pasăre.
Strămoșii noștri tocau carnea cu două cuțite sau cu toporișca şi o foloseau pentru a pregăti acest preparat, mai apoi făceau un aluat din făina, apa, sare, și un strop de ulei o frământau rapid și o lăsau puțin la odihnit, făceau biluțe cât o caisă și întindeau o foaie subțire, pe foaia întinsă așezau o lingură din compoziția de carne și închideau în formă de semilună și prăjeau într-o baie de ulei.
Acest preparat a urcat instant în topul preferințelor populației române din Dobrogea și nu numai, deoarece are cel mai subțire aluat, cea mai aromată tocătura de carne cu ceapa și mentă și cea mai buna tehnică de prăjire rapidă. Pe lângă plăcinta „șiborek” preparată pe loc, participanții au degustat și alte preparate culinare precum, „cantik” (plăcintă cu carne tocată și aluat dospit copt la cuptor), „köbete”(plăcintă cu carne tocată și orez).
Gospodinele tătare au păstrat şi transmis rețetele de la bunici. Cei care au degustat preparate din bucătăria tătară s-au declarat încântați de combinațiile interesante de alimente, de gustul bogat, precum şi de ospitalitate. După apetisantul şiborek, köbete o plăcintă foarte des preparată, având diferite feluri de preparare, dar şi aspect variat, în funcţie de tehnica preparării şi de ingredientele folosite.
Gospodinele mai pregătesc köbete în formă de triunghi, format din straturi de foi, cu umplutură de carne tocată şi orez. Mamele şi bunicile noastre pregăteau katlanışıklı köbete (plăcintăcu multe foi), çöban köbete, tat köbetesı, dar nu foarte frecvent, ci numai cu anumite ocazii: loksa cıyın (masa ieşirii din lehuzie), la misafir canı- cainvitat în compania unor musafiri de seamă.
După ce au fost savurate delicioasele șuberecuri, itinerariul a continuat la muzeul „casei poveste” din incinta gospodăriei care a fost împodobită cu o parte din obiectele de artizanat tradiționale tătărești scormonite din lada de zestre a bunicii și scoase la lumină de dr. Aysun Mamut, ajutată de doamna Zerrin ambele doamne păstrătoare și promotoare a culturii tradiționale tătare.
Poveștile despre aceste zestre minunate, dar și preparatele culinare din gastronomia tătărească au fost prezentate de Ghiulsen I.I.. Muzica, un element esențial în cultura tradițională tătărească, melodiile vechi și noi din bogatul folclor tătăresc au fost interpretate cu măiestrie de formația Elfin Grup și soliștii dr. Mesut Baubec și Leila Osman. Dansatorii din Techirghiol îmbrăcați cu costume tătărești au animat și readus publicului frumoase dansuri tradiționale, și mai ales prin portul popular care a evoluat de-a lungul anilor de la simplu la complex, în funcție de evoluția societății omenești.
Acțiunea a fost onorată și de prezența decanului de vârstă domnul ing. Șefcati Abduraim, o personalitate și un om de o înaltă ținută morală a comunități tătare din România, la 96 de ani a venit din București să fie alături de confrații săi din Dobrogea. Având în vedere că tradițiile culinare sunt parte integrantă a culturii unui popor și gastronomia tătară ocupă un loc important în cultura tătarilor, ea fiind strâns legată de modul şi mediul de viață.
Un articol realizat de Ghiulșen Ismail-Iusuf