Agricultura din Banat, o victimă a schimbărilor climatice
„Am terminat recolta și deja am început semănatul grâului”, spune la începutul discuției Miroliub Jivanov din Diniaș (județul Timiș), un agricultor harnic și devotat, care trăiește din pământ și lucrează aproape o mie de hectare în câmpia bănățeană.
Articol editat de Maria Constantin, 10 octombrie 2025, 09:51
Pentru prima dată în viață, însă, el a trăit anul acesta o situație dramatică: pe zece hectare de teren, în direcția spre Sanmartinu, nu a avut niciun știulete de porumb. „Anul a fost catastrofal pentru porumb”, spune el.
Producțiile medii, care altădată ajungeau la 8–10 tone pe hectar, s-au înjumătățit în cel mai bun caz. „Am avut parcele cu 2,5 tone, dar am avut și parcele cu zero. Nimic. Doar tulpini uscate, niciun știulete”, povestește agricultorul.
Miroliub explică și un termen pe care puțini din afara agriculturii îl cunosc: „arșica atmosferică” – un fenomen tipic pentru Banat, când temperaturile diurne și nocturne sunt foarte ridicate, fără umezeală și fărăvânt, iar presiunea atmosferică rămâne mare. Este, practic, o căldură nemiloasă, arzătoare, care „pârjolește pământul” și „oprește viața”.
„Și zilele acestea e foarte greu de semănat. Pământul e tare, nu s-a înmuiat cum trebuie încă din luna mai”, adaugă el.
În câteva fraze, Miroliub rezumă esența unei probleme care îi macină tot mai mult pe agricultori: an după an, agricultura se apropie de o răscruce climatică și economică.
