Rușii staroveri – trecut și prezent – din Republica Moldova, prin evenimente și cartea „Scrisori din Basarabia”, de Ivan Aksakov

În prima parte a emisiunii de astăzi, facem popas în comuna Gura Camencii, Raionul Florești, Republica Moldova.

Articol editat de Maria Constantin, 19 martie 2025, 12:41

Nu demult, am participat la proiectul Două maluri – un izvod comun ale iei tradiționale. Proiectul a fost implementat de către reprezentanții actului administrativ din Comuna Gura Camencii, Raionul Florești împreună cu cei ai Parohiei Parpanița, Negrești, Vaslui și cei ai Asociației Meșterilor Populari din Moldova. Proiectul s-a încheiat printr-un frumos spectacol.

În programul spectacolului etnicii ruși staroveri din satul Cunicea, Raionul Florești, Republica Moldova și-au prezentat într-un mod aparte tradițiile specifice, datini, obiceiuri despre care, astăzi, ne povestește doamna Evghenia Sacară, reprezentant al Grupului Folcloric din Comunitatea Rușilor Staroveri din satul Cunicea.

În a doua parte a emisiunii, stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov. Interlocutorul nostru ne vorbește despre cartea – Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov. Volumul a apărut într-o ediție îngrijită, prefațată, tradusă și adnotată de către domnul profesor Leonte Ivanov.

Concret, întâi de toate invităm la dialog pe doamna Evghenia Sacară, cea care ne prezintă Comunitatea Rușilor de Veche Credință din satul Cunicea, Raionul Florești, Republica Moldova, sat atestat documentar de pe la anul 1437; rușii staroveri s-au așezat aici după anii 1720, colonizare întinsă pe durata unui secol, ultimul val de ruși de veche credință venind aici în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aflăm amănunte atât despre trecutul comunității, cu accent pe repertoriul pe care îl are în zestre Grupul Folcloric, cât și despre straiele pe care le poartă.

Interlocutorul nostru ne povestește despre înaintași, amintindu-ne despre respectul pe care oamenii de astăzi îl au pentru aceștia; Sfânta Biserică în jurul căreia se desfășoară întreaga viață a tuturor credincioșilor de veche credință, un alt subiect al dialogului; interesant este faptul că tinerii comunității sunt atenți la păstrarea, conservarea și promovarea identității pe care o are comunitatea, o altă temă despre care aflăm amănunte.

Până a începe dialogul cu domnul profesor, pe scurt, creionăm un portret al lui Aksakov. A trăit între anii 1823-1886; poet, publicist şi critic literar, format în „atmosfera sufocantă”, instaurată în Rusia prin urcarea pe tron a lui Nikolai I, suveran care a înăbuşit cele mai nobile porniri şi idealuri ale intelectualităţii.

Nici pregătirea juridică pe care o obţine după patru ani de studii la Şcoala imperială de profil din Sankt-Petersburg, nici ipostaza de slujbaş al statului nu concordau cu natura pasională, iubitoare de libertate şi cu predispoziţie pentru literatură şi filozofie a acestui ilustru reprezentant al intelectualității ruse. De altminteri, poezia şi chemarea depărtărilor au fost elementele care i-au dat curaj şi l-au însufleţit pe parcursul anilor de muncă extenuantă din capitala nordică a imperiului sau din cine ştie ce fund de provincie, unde era trimis „ca revizor” de către superiori.

Aksakov prefera să cutreiere Rusia, pentru a veni în contact cu o mare varietate de caractere umane, pentru a cunoaşte durerea celor mulţi, nedreptăţile pe care trebuiau să le îndure, într-un cuvînt, pentru a căpăta o experienţă imposibil de însuşit în cancelariile imperiale. Iar această experiență cu privire la Rusia și la locuitorii ei răzbate din fiecare pagină a studiilor, articolelor și eseurilor pe care le-a scris.

Volumul, după cum ne spun reprezentanții editurii, selectează din ampla corespondenţă a poetului, publicistului şi criticului literar Ivan Sergheevici Aksakov (1823-1886), segmentul de scrisori redactate în Basarabia, provincie în care autorul poposeşte la sfârşitul anului 1848, având ca atribuții din partea Ministerului rus de Interne să observe starea de spirit a ortodocşilor de rit vechi după înfiinţarea Mitropoliei de la Fântâna Albă şi restabilirea, după două secole, a ierarhiei bisericeşti starovere.

Pentru a afla contextul politic din Basarabia (1848), dar și din Principatele Dunărene, în perioada la care facem referire, vă invit să aflați mai multe amănunte de la domnul profesor, specialist în filologie, Leonte Ivanov.

Cartea – Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov – este un epistolar de certă valoare documentară şi literară, menit să suscite deopotrivă interesul istoricilor, antropologilor, sociologilor, etnografilor, literaţilor. Așadar, Aksakov este trimis în Basarabia de către Lev Alekseyevich Perovski, ministru de interne al Rusiei din timpul Țarului Nikolai I. În cele ce urmează, domnul profesor Leonte Ivanov, doctor în Filologie, ne oferă amănunte concrete despre misiunea lui Aksakov în Basarabia.

Volumul de față suscită interesul, pentru că Ivan Aksakov, prezintă în scrisorile sale, într-un mod inedit, din trăirile și trăsăturile românilor din ținuturile la care facem referire, vorbind despre gospodăriile oamenilor de aici, dar și despre harnicia și frumusețea femeilor; de asemenea, ne oferă amănunte despre credință, port, obiceiuri, fiind atent nu doar la basarabeni, ci și la celelalte minorități conlocuitoare din Basarabia acelor vremuri.

Referitor la cele prezentate, se cuvine a conchide prin câteva cuvinte care aparțin lui Borges, romancier, poet, eseist argentinian: „Întotdeauna m-am imaginat Paradisul ca fiind un fel de bibliotecă”.

Un articol realizat de Dumitru Serban