„Dostoievski. O scrisoare pierdută” sau despre manuscrisul ciornă al romanului „Frații Karamazov” prin vocea slavistului Leonte Ivanov

În perioada 30 și 31 octombrie 2025, am participat la Zilele Catedrei de Slavistică, catedră a Facultății de Litere din cadrul Universității„Alexandru Ioan Cuza” Iași, eveniment științific și cultural care a cuprins: moment omagial, simpozion național, prezentări de carte, proiecții de film, expoziție tematică.

Articol editat de Maria Constantin, 5 noiembrie 2025, 20:46

Manifestarea a marcat 120 de ani de la înființarea Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” și a reunit cadre didactice, cercetători, studenți și invitați din domeniul studiilor slave. Acțiunea a făcut parte din suita de evenimente organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu ocazia celebrării a 165 de ani de la înființare.

În programul Simpozionului Anual al Catedrei de Slavistică una dintre comunicări s-a intitulat Dostoievski. O scrisoare pierdută și a fost prezentată de către domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov. Concret, este vorba despre destinul manuscrisului ciornă al romanului Frații Karamazov, de Fiodor Mihailovici Dostoievski, manuscris despre care, în exclusivitate, aflăm amănunte.

Dragi prieteni, după cum bine știți domnul profesor universitar, specialist în Filologie, Leonte Ivanov, de la  Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, ne vorbește despre destinul manuscrisului ciornă al romanului Fraților Karamazov, de Fiodor Mihailovici Dostoiveski.

În cele ce umrează, aflăm amănunte concrete despre importnața acestui manuscris. În exclusivitate ne sunt oferite detalii despre acest document și schițele suprinse în paginile acestuia, evident, despre „tumultul” personajelor din roman.

Astăzi ascultăm detalii despre „pânza” țesută în jurul manuscrisului ciornă al romanului Frații Karamazov; iar în ultimele două secvențe audio pe care le difuzăm intră în scenă o scrisoare, datată la 1878, pe care Dostoievski o adresează lui Alexei Suvorin, critic de teatru, editor, scriitor.

Mai aflăm amănunte și despre o altă scrisoare, foarte importantă, în care sunt descrise amănunte atât despre manuscrisul ciornă al romanului în discuție, cât și despre destinul viitor al personajelor lui Dostoievski, știut fiind faptul că Frații Karamazov este un roman neterminat, însă planurile autorului cu personajele narațiunii erau schițate în aceste documene despre care vorbim.

Domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov, în urma celor pe care ni le prezintă, ajunge la conluzia că „practic, voiam prin această comunicare să atrag atenția asupra modului în care istoria înfluențează foarte mult literatura și voiam să mai arăt cât de importantă este corespondența atunci când interpretăm și judecăm o operă literară, pentru că de multe ori ne hazardăm în anumite informații analizând un text, interpretându-l, și, fe fapt, intențiile autorului mărurisite în corespondență sunt cu totul altele”.

Pentru că în ediția de astăzi am vorbit despre o temă care-și trage firul din corespondența lui Dostoievski, nu-mi rămâne decât să vă recomand volumul I de Scrisori (1837-1859), de Feodor Mihailovici Dostoievski, ediţie îngrijită, traducere, note şi studiu introductiv de profesor univeristar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov; mai mult, anunțăm că în următoarea perioadă va vedea lumina tiparului – la Editura POLIROM – volumul al II-lea de Scrisori, de  Feodor Mihailovici Dostoievski, temă a unei viitoare ediții a emisiunii noastre.

Un articol realizat de Dumitru Șerban