Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul cărții vechi și rare, sec. XVI – XVII (vol. I), proiect editorial inedit al CRLR
În ediția de astăzi a emisiunii noastre, relatăm de la prezentarea catalogului - album Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul cărții vechi și rare, sec. XVI - XVII, vol. I, rodul muncii doamnei Anca Libidov, profesor de Limba și literatura română, doctor în istorie, cercetător în cadrul Comunității Rușilor Lipoveni din România (CRLR) și a arhidiaconului Amfilohie Chioc de la așezământul monahal „Uspenia” din localitatea Slava Rusă, jud. Tulcea.
Articol editat de Maria Constantin, 1 octombrie 2025, 21:03
Evenimentul a avut loc, nu demult, în Amfiteatrul „I. H. Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, București. Catalogul a văzut lumina tiparului la editurile Eikon și a Comunității Rușilor Lipoveni din România, editat cu sprijinul financiar al Comunității Rușilor Lipoveni din România.
În deschiderea evenimentului organizat de către reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România și cei ai Bibliotecii Academiei Române, a luat cuvântul Prof. ing. Nicolae Noica, membru al Academiei Române, directorul Bibliotecii Academiei Române, cel care a vorbit despre importanța acestui fond de patrimoniu ca parte componentă a culturii românești.
Deputatul Comunității Rușilor Lipoveni din România, domnul Silviu Feodor a evocat buna conviețuire a minorităților naționale istorice, din trecut și până astăzi, în spațiul dobrogean și nu numai… alături de populația majoritară, model de conviețuire care ar trebui să reprezinte unul de referință la nivel mondial.
Așadar, în acest context, nu ne rămâne decât să-l ascultăm pe domnul deputat Silviu Fedor, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Stimați prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre relatăm de la prezentarea catalogului – album Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul cărții vechi și rare, sec. XVI – XVII, vol. I, eveniment care s-a desfășurat, nu dmeult, în Amfiteatrul „I. H. Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, București.
Imediat după încheierea manifestării, am invitat la dialog pe doamna Anca Libidov, profesor de Limba și literatura română, doctor în istorie, cercetător în cadrul Comunității Rușilor Lipoveni din România (CRLR), cea care ne spune povestea proiectului de față, amintindu-ne echipa care a făcut posibilă apariția catalogului – album: Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul cărții vechi și rare, sec. XVI – XVII, vorbindu-ne și despre sentimentule trăite în momentul când s-a apropiat de cărțile vechi și pe care le-a prezentat în volumul de față.
Doamna Anca Libidov, specialist în istorie, ne-a mai precizat că a găsit deschidere din partea conducătorilor Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi în ceea ce privește făurirea volumului, mai mult invitata noastră ne spune: „credința e cea care ne ține sufletul viu, ne ține în viață cultura, identitatea și tot ceea ce noi manifestăm astăzi este foarte important pentru urmași”.
În ediția de astăzi a emisiunii noastre, după cum bine știți… relatăm de la prezentarea catalogului – album Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul cărții vechi și rare, sec. XVI – XVII, volumul I, rodul muncii doamnei Anca Libidov, profesor de Limba și literatura română, doctor în istorie, cercetător în cadrul Comunității Rușilor Lipoveni din România (CRLR) și a arhidiaconului Amfilohie Chioc de la așezământul monahal „Uspenia” din Slava Rusă, jud. Tulcea. Evenimentul s-a desfășurat, nu demult, în Amfiteatrul „I. H. Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, București.
Catalogul a văzut lumina tiparului editurile Eikon și a Comunității Rușilor Lipoveni din România, fiind editat cu sprijinul financiar al Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Stăm de vorbă cu doamna Anca Libidov, specialist în istorie, cea care, în următoarele minute, ne spune că fiecare carte pe care a prezentat-o în catologul de față duce cu ea istoria rușilor staroveri, suferința, refugiul, căutarea, lacrimile, rugăciunile strămoșilor… știut fiind faptul că la mijlocul secolului al XVII-lea și mai târziu, o parte dintre ruși, în urma reformelor Patriarhului Nikon, au luat drumul exilului.
Anca Libidov, doctor în istorie, ne oferă și câteva exemple de astfel de cărți vechi, pe care le-a prezentat în volumul de față: Biblia de la Ostrog, Ostrog, 1580; Despre Monahism, Sfântul Vasile cel Mare, Ostrog, 1594; Mărgăritar, Sfântul Ioan Gură de Aur, Ostrog, 1595 și multe, multe altele. Proiectul de față, după cum ne mai precizează Anca Libidov, doctor în istorie, va avea continuitate.
O altă voce pe care am înregistrat-o la manifestarea care constituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii noastre este a domnului profesor universitar, specialist în Filologie, Feodor Chirilă, cel care apreciază inițiativa editorială de față, precizându-ne că parcursul înaintașilor nu a fost unul fericit, pentru că au plecat pentru libertatea de credință, libertate de credință pe care au găsit-o, aici, pe teritoriile locuite de români, mai mult… strămoșii au plecat din patria mamă, nu numai cu cărțile bisericești, ci și cu tradițiile, folclorul, cu obiceiurile atât bisericești, religioase, cât și cele laice și ca drept dovadă noi, rușii staroveri, nu am uitat de unde am plecat, dar ne-am integrat perfect în cultura și în spiritualitatea românească.
Referitor la cele prezentate, încheiem din Cuvântul Înalt Prea Sfinției Flavian, Arhiepiscop de Slava: „Cărțile așezământului, sfinte odoare, adevărate comori duhovnicești și istorice – manuscrise și tipărituri, unele dintre ele unicat, donații din partea familiilor regale sau comenzi particulare de lux, poleite în aur, ferecate în argint, fiind întâlnite doar câteva exemplare asemenea în toată lumea, toate acestea, de mai bine de trei veacuri, au așteptat cu răbdarea și smerenia asemănătoare evlaviei călugărilor ce le-au adus cu prețul sângelui vărsat pentru credință, să fie descoperite, atinse, alinate, citite, desprăfuite de urma timpului, curățate, catalogate și ilustrate în acest album”… „Aceștia au considerat înțelept că valoarea duhovnicească și pedagogică neprețuită a cărților este asemenea sfintelor icoane. De aceea, în pofida faptului că au fost prigoniți ori s-au aflat sub amenințarea morții sau a temniței și a muncii silnice, nu au plecat din locurile natale în exil fără a-și lua bunurile cele mai de preț: icoana și cartea”.
Un articol realizat de Dumitru Șerban
