Imaginea romilor în literatură
În emisiunea Viața Romilor de luni, 23 septembrie 2024, am reluat discuția despre imaginea romilor în literatură. subiect pe care l-am prezentăm cândva alături de regretatul profesor universitar, doctor în filologie, Nicolae Crețu de la Catedra de Limba și Literatura Română a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Articol editat de Sterian Dan, 26 septembrie 2024, 11:41
Astfel, am vorbit despre imaginea romilor în literatura română și universală, prezentând narațiunile Regele celor două Sicilii și Lecția de limbă moartă, texte scrise de scriitorul polonez Andrzej Kuśniewicz.
Regretatul dascăl Nicolae Crețu, ne-a vorbit vreme în urmă despre principalele opere literare în care apar personaje de etnie romă, una dintre acestea fiind nuvela realistă Carmen, de Prosper Mérimée, apărută în anul 1845. Nuvela a devenit populară după ce a fost adaptată sub formă de libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy în anul 1875 pentru opera Carmen de Georges Bizet.
Apoi, am aflat amănunte despre alți scriitori (Doina Ruști, Federico García Lorca) și operele lor în care regăsim personaje pitorești ale aceleiași etnii.
Cu această ocazie am expus detalii interesante despre personajul principal al romanului Regele celor două Sicilii, apoi am vorbit despre Lecția de limbă moartă, de Andrzej Kuśniewicz.
Am încheiat dialogul prin câteva cuvinte care aparțin criticului literar polonez Wacław Sadkowski: „Două romane despre dezagregare și moarte. La Belle Époque, care a durat până la începutul primului război mondial, se stinge. Se descompun, se frâng și dispar formele de existență, de cultură și morală ale secolului al XIX-lea, veacul marilor speranțe și al marilor deziluzii. Reconstituirea precisă a nenumărate detalii, episoade și realități ale vieții cotidiene din timpul monarhiei austro-ungare, ca parte integrantă a viziunii asupra prezentului, cristalizată fiind în imaginația și conștiința lui Kuśniewicz, descoperă în mod subtil cauzele și forțele motrice din spatele procesului care transformă trecutul în prezent”.
Un articol de Dumitru Șerban
