Tăierea Vasilopitei, bucuria tuturor grecilor

Prima întâlnire a grecilor din Severin din acest an a fost pe 12 ianuarie, la unul din restaurantele din reședința de la malul Dunării  unde membrii comunității, cu bucurie au depănat amintiri, dar au pus la cale și viitoare activități. Și cum comunitatea este destul de numeroasă, au fost tăiate trei plăcinte, norocoșii anului 2025 fiind doamnele Mariana Apostol și Maria Tiru, și domnul Mircea Mihartescu.

Vasilopita s-a tăiat și la Cursul de Limba Neogreacă, la sediul Comunității, unde elevii au evocat figura Sfântului  Vasile din Cezareea, copiii au vorbit în limba română, dar și în limba greacă despre originea acestei tradiții și s-au bucurat să participe la ea, și mai bucuroase fiind Ionelia Bogdan, Iustina Katsoulis și Carmen Vătuiu, norocoasele care au găsit în felia de plăcintă primită bănuțul aducător de speranțe.

S-au bucurat de tradiția tăierii Vasilopitei și copiii de la Cercul de Cultură și Civilizație Greacă, de la Școala „Petre Sergescu“, unde au fost prezenți  atât elevii grupei de Istorie, cat și cei de la ansamblul de dansuri „Mlădițe“. De altfel, chiar plăcinta ansamblului a fost purtătoarea  bănuțului cu noroc, fapt ce i-a bucurat pe micii dar și foarte talentații dansatori.

Tăierea Vasilopitei, sau Tăierea pitei ori plăcintei Sfântului Vasile este un obicei respectat cu sfințenie de familiile de greci, oriunde s-ar afla pe meridianele lumii, practicat de obicei în prima zi a Anului Nou, când întreaga ortodoxie îl prăznuiește pe Sfântul Vasile cel Mare.

Sfântul Vasile cel Mare

Cu acest prilej, în fiecare familie se face o plăcintă în care se pune un bănuț – potrivit tradiției, de aur sau de argint – iar după ce s-a copt, întreaga familie se adună în jurul mesei. Capul familiei taie câte o felie pentru fiecare, prima însă pentru iconostasul familiei, a doua pentru casă și, apoi, începând cu cel mai vârstnic, pentru fiecare participant la festivitate.

Cel care va găsi bănuțul în felia de plăcintă, se spune că va fi norocos pe tot parcursul anului care începe. Obiceiul poate fi întâlnit sub diverse denumiri și la alte popoare și provine din saturnaliile romane, serbare agricolă în timpul căreia erau oferite zeilor primele roade ale pământului și, concomitent, se alegea prin tragere la sorți regele saturnaliilor, care era considerat norocosul zilei și i se acordau onoruri.

Regula este ca Vasilopita să fie tăiată în prima zi a noului an, dar cum mulți greci erau marinari și nu erau acasă la început de an, Vasilopita se pregătea în fiecare port, până când și ultimul navigator revenea acasă, chiar și până la începutul lunii februarie.