Interviu Radio România Regional cu Ambasadorul Republicii Bulgaria în România, domnul Radko Vlaikov
"Cu ocazia zilei de 24 mai — cea mai luminoasă sărbătoare comună a bulgarilor din Bulgaria, a bulgarilor din Banat și din întreaga Românie — ceea ce pot spune este: să continuăm mereu astfel și în anii ce vin. Să ne apărăm identitatea bulgară, să ne păstrăm rădăcinile și memoria originilor noastre, să continuăm să cultivăm acele trăsături caracteristice ale bulgarilor care de-a lungul secolelor au fost hărnicia, cinstea, toleranța, dorința de a învăța și credința religioasă."
Articol editat de Sterian Dan, 28 mai 2026, 06:58
Care considerați că sunt cele mai importante provocări comune pentru Bulgaria si Romania în actualul context european si internațional?
Cele mai importante provocări comune pentru Bulgaria și România în prezent sunt legate de provocările cu care se confruntă însăși Uniunea Europeană – organizația care unește statele europene. Acestea sunt generate în principal de agresiunea continuă a Rusiei și de războiul din Ucraina, precum și de evoluția neașteptată a situației din Orientul Mijlociu. Aceste procese au un impact atât asupra securității Europei și, în mod concret, asupra României și Bulgariei, cât și asupra economiei. Există consecințe economice serioase, legate de riscurile unei crize energetice tot mai accentuate ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar și de dificultățile continue pentru mediul de afaceri provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste provocări necesită decizii mai curajoase și mai hotărâte din partea Uniunii Europene. România și Bulgaria, ca membre ale Uniunii Europene și ale NATO, participă activ la aceste discuții și la căutarea unor soluții comune.
În ultimul an s-a conturat tot mai clar necesitatea construirii unei securități europene mult mai active, legată și de dezvoltarea industriei de apărare în cadrul Uniunii Europene. Proiectele care urmează să fie dezvoltate în industria de apărare sunt importante atât pentru România, cât și pentru Bulgaria. Programul SAFE oferă oportunități bune pentru a răspunde adecvat nevoii unui nou mod de abordare și pentru o implicare mai mare a statelor membre ale Uniunii Europene în aceste chestiuni.
Acest tip de provocare este legat, desigur, și de alte provocări globale care s-au evidențiat în ultimii ani. Ele sunt asociate cu problemele generate de încălzirea globală și de capacitatea omenirii de a răspunde în mod adecvat, astfel încât statele noastre să poată aplica măsurile necesare. Problemele legate de energia verde au o legătură directă cu schimbările climatice și cu combaterea încălzirii globale. În general, problemele cu care se confruntă România și Bulgaria sunt foarte asemănătoare și fac parte din provocările comune ale Uniunii Europene.
O chestiune specifică, legată de securitate, este situația din Marea Neagră. România și Bulgaria poartă împreună o mare responsabilitate în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. Aș putea adăuga că, pe lângă România și Bulgaria, există și o cooperare foarte activă cu Turcia, cele trei state riverane Mării Negre fiind membre NATO. Această cooperare are dimensiuni importante în ceea ce privește operațiunile comune de deminare maritimă ale celor trei țări, dar există și un alt aspect foarte actual. Datorită eforturilor comune intense ale României și Bulgariei, anul trecut, în luna mai — și acum se împlinește deja un an — Uniunea Europeană a adoptat Strategia UE pentru Marea Neagră. În acest an s-a ajuns aproape de etapa finală pentru crearea unui centru de securitate la Marea Neagră, care cel mai probabil va fi găzduit atât la Constanța, cât și la Varna, iar o parte mai mică va fi localizată și la Burgas. Acest centru va avea mai degrabă o dimensiune civilă, legată de protecția infrastructurii critice și de prevenirea diferitelor pericole care există pentru navigație.
În general, dorința noastră, în contextul actual din Marea Neagră, este să depunem toate eforturile pentru ca situația să nu împiedice viața normală și utilizarea Mării Negre pentru afaceri, turism și navigație liberă și pașnică. Acestea sunt, pe scurt, cele mai mari provocări, dar ele sunt comune. Nu există aproape nicio problemă globală care să nu afecteze atât una, cât și cealaltă țară. În aproape toate aceste domenii participăm împreună la căutarea soluțiilor.
În ceea ce privește întărirea cooperării culturale și educaționale dintre România și Bulgaria, poate ar trebui să încep prin a spune că, în ultimii ani, am construit în general o colaborare foarte bună și o relație de încredere între cele două state. Pentru mine, cel mai important aspect atât în relațiile umane și familiale, cât și în relațiile dintre state, este încrederea. În mod clar, în ultimii ani am reușit să atingem un nivel mult mai ridicat de încredere reciprocă, inclusiv în domeniul culturii și educației. Contactele directe dintre diferite teatre, opere și artiști din cele două țări există și se dezvoltă de-a lungul anilor. La fel stau lucrurile și în ceea ce privește cooperarea academică.
Există numeroase colaborări excelente între universitățile din Bulgaria și România. Din partea Bulgariei pot menționa relațiile foarte active ale Universității de Economie Națională din Sofia, ale Universității din Sud-Vestul Bulgariei, ale Universității din Veliko Târnovo, ale Universității din Șumen, precum și colaborările dintre universitățile din Varna, Burgas și alte centre academice împreună cu partenerii noștri din București, Cluj-Napoca, Ploiești, Iași și Craiova. Aș dori să acord o atenție specială Universității de Vest din Timișoara. Am fost acolo ieri. Vizita a fost foarte plăcută și extrem de utilă.
Am avut discuții cu rectorul universității, cu prorectorul responsabil de relațiile internaționale și cu decanul Facultății de Filologie. Am vorbit despre faptul că această colaborare este deja foarte bună, dar poate fi dezvoltată și mai mult, în special prin aplicarea pentru proiecte comune pe teme concrete, la care să participe atât studenți, cât și profesori din ambele universități. Exact aceasta a fost baza discuției mele de ieri și am fost foarte convins de propunerea pe care am făcut-o: trebuie să căutăm acele teme care sunt cele mai actuale și care pot uni cu adevărat eforturile cercetătorilor și ale studenților din cele două țări.
Aceste teme sunt legate de tehnologiile moderne și de inteligența artificială. Acest tip de provocare — revenind și la prima întrebare — reprezintă de asemenea o provocare importantă pentru noi. Inteligența artificială are, fără îndoială, numeroase aplicații pozitive, însă în același timp nu exclud posibilitatea apariției unor situații viitoare în care va trebui să ne protejăm împotriva utilizării abuzive a inteligenței artificiale de către forțe rău intenționate, inclusiv din afara Europei.
Desigur, atât în Bulgaria, cât și în România, situația financiară nu permite în prezent alocarea unor fonduri mai mari pentru acest tip de cooperare și schimburi reciproce. Totuși, după părerea mea, marele potențial se află în utilizarea fondurilor europene prin intermediul proiectelor comune. Prim-secretarul ambasadei domnul Danailov, care s-a aflat acum două zile la Universitatea din Craiova, a discutat de asemenea pe larg aceste subiecte.
La Craiova există deja proiecte comune în valoare de aproximativ 10 milioane de euro între diferite universități bulgare și universitatea locală. Aceste proiecte sunt deja în desfășurare. Consider că acest lucru este extrem de important și reprezintă perspectiva cea mai bună pentru dezvoltarea cooperării culturale și academice despre care m-ați întrebat.
Interviul realizat de jurnalista Nicoleta Ciocan cu Ambasadorul Republicii Bulgaria în Romania, domnul Radko Vlaikov / sursă: Nicoleta Ciocan, arhivă personală
Cum v-ați simțit în aceste zile printre bulgarii bănățeni și ce le-ați transmite cu ocazia zilei de 24 mai?
Vă mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. Cred că mi-am demonstrat dragostea și sentimentul meu interior că aparțin acestei comunități, deoarece sunt deja de patru ani ambasador al Bulgariei în România și am fost aici de zeci de ori. Din Timișoara am făcut foarte multe deplasări cu diferite ocazii, în special la Vinga, Star Bișnov și Sânnicolau Mare. Mă bucur foarte mult că de două ori a fost prezent aici și actualul președinte al Bulgariei: prima dată la Vinga, în anul 2022, iar a doua oară în 2025, la deschiderea anului școlar al Liceului Teoretic „Sfinții Chiril și Metodiu” din Dudeștii Vechi.
Și pentru că acum ne aflăm aici, vreau să spun că într-adevăr Dudeștii Vechi este poate capitala simbolică a bulgarilor bănățeni și a minorității naționale bulgare din România. Eu mă simt aici printre oamenii mei. Știți cât de emoționat am fost încă de prima dată când am venit aici și la Vinga? În biserică am văzut veșmintele liturgice și candelele păstrate ca niște relicve sfinte în biserica unde, în 2022, am marcat 130 de ani de la construirea ei de către bulgarii bănățeni. Iar anul viitor această biserică va sărbători deja un nou jubileu — 135 de ani. Nu ai cum să nu fii emoționat. Aceste candele și aceste veșminte datează din anul 1703.
Și aici, în muzeul din Dudeștii Vechi, am văzut obiecte din aceeași perioadă. Pentru a păstra identitatea bulgară în plan material, a fost nevoie ca de-a lungul acestor ani să fie păstrată mai întâi spiritualitatea și conștiința apartenenței bulgare. Ceea ce văd de fiecare dată și ceea ce mă face să mă simt atât de bine este faptul că, timp de multe generații, s-au păstrat folclorul și limba, chiar dacă într-o formă schimbată.
Dar ceea ce s-a păstrat cel mai important este sentimentul și mândria oamenilor că sunt bulgari și că, în această identitate, trăiesc în pace alături de români, maghiari și de reprezentanții multor altor comunități etnice aici, în Banat, dar și în alte regiuni ale României unde există comunități bulgare.
Cu ocazia zilei de 24 mai — cea mai luminoasă sărbătoare comună a bulgarilor din Bulgaria, a bulgarilor din Banat și din întreaga Românie — ceea ce pot spune este: să continuăm mereu astfel și în anii ce vin. Să ne apărăm identitatea bulgară, să ne păstrăm rădăcinile și memoria originilor noastre, să continuăm să cultivăm acele trăsături caracteristice ale bulgarilor care de-a lungul secolelor au fost hărnicia, cinstea, toleranța, dorința de a învăța și credința religioasă.
Poate răspunsul meu a devenit prea lung, dar vreau încă o dată să subliniez ceva. În acești ani m-am convins că, timp de peste trei secole, identitatea bulgară a fost păstrată datorită a doi factori fundamentali. Primul este biserica, iar al doilea este școala, educația și dorința de a învăța. Nu întâmplător sărbătorim acum 20 de ani de când Liceul Teoretic „Sfinții Chiril și Metodiu” a primit oficial acest nume din partea Ministerului Educației. În același timp, să nu uităm că aceasta este cea mai veche școală bulgară care funcționează neîntrerupt, nu doar în România, ci și în Bulgaria. Cele 280 de ani de existență sărbătoriți la începutul acestui an școlar, la ceremonia de deschidere la care a participat și Iliana Iotova, arată cât de importantă este această instituție.
Permiteți-mi să repet: biserica și școala sunt cele două instituții care au păstrat identitatea bulgară în acești trei sute de ani. Ele au fost fundamentul educației și al formării spirituale, iar în următoarele trei secole vor continua să fie cei mai importanți factori pentru păstrarea comunității bulgare.
Un interviu realizat de Nicoleta Ciocan, Radio România Timișoara
