Duminica Floriilor, cea mai importantă sărbătoare din postul Paștelui
Creștinii ortodocşi sărbătoresc, duminică, 5 aprilie, Floriile - cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele și care ne amintește de intrarea lui Iisus în Ierusalim. Sărbătoarea, cu profundă semnificație teologică, reprezintă un reper spiritual major înainte de Învierea Domnului.
Articol editat de Ion Cristina, 4 aprilie 2026, 07:14
Duminica Floriilor a fost menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Ea amintește de momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, cu doar câteva zile înainte de patimile și răstignirea Sa. Oamenii L-au întâmpinat cu multă bucurie, așternând haine pe drum și ținând în mâini flori și ramuri de finic (denumirea populară a palmierului de curmal, originar din zonele din jurul Golfului Persic), În România, oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie, pe care preotul le sfințește și apoi sunt duse acasă, unde sunt păstrate pentru binecuvântarea și protecția locuinței și a familiei.
Duminica Floriilor deschide una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Lunea, Marțea și Miercurea Mare sunt dedicate rugăciunii și pregătirii sufletești. Joia Mare amintește de Cina cea de Taină și de începutul patimilor lui Iisus. Vinerea Mare marchează răstignirea și suferința Mântuitorului și este una dintre cele mai solemne zile din an. Sâmbăta Mare amintește de punerea în mormânt și pregătește momentul Învierii.
Floriile sunt și o zi specială pentru cei care poartă nume de flori. În România, peste un milion și jumătate de persoane își sărbătoresc onomastica în această zi. Pentru că sărbătoarea are loc în timpul Postului Paștelui, Biserica oferă dezlegare la pește.
Sărbătoarea Floriilor este prefațată de pelerinaje care vor avea loc în toate marile orașe din țară, sâmbătă, 4 aprilie 2026. Icoanele şi florile purtate în procesiune simbolizează lumina şi virtuţile adunate în suflet prin nevoinţele postului, cu care oamenii ies în întâmpinarea Mântuitorului Hristos. În Capitală, procesiunea se va desfășura pe un nou traseu, de la Catedrala Națională către Catedrala Patriarhală istorică.