Istoria Rusiei, „Vremurile tulburi”, explicată de universitarul ieșean Leonte Ivanov

În ediția de astăzi, stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Articol editat de Maria Constantin, 4 iunie 2025, 11:05

Nu demult, s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Feodor Evfimovici Melnikov, autor al cercetării Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, iar cu acest prilej, în capitală (Biblioteca Academiei Române), a fost lansată partea III-a a acestei prestigioase lucrări; mulți dintre dumnevoastră cunoașteți că, în ultimii ani, în spațiul emisiunii noastre, am prezentat amănunte concrete despre primele două volume; iată că a venit momentul să povestim, astăzi, și despre conținutul celei de a III-a părți.

Dragi prieteni, facem precizarea că cele trei volume sunt în ediție bilingvă – rusă și română -, iar, aproape de finalul primei secvențe audio pe care o difuzăm domnul profesor Leonte Ivanov vine cu propunerea ca cercetarea scriitorului Melnikov, pentru dumneavoastră, ideal ar fi să fie publicată într-o singură ediție doar în limba română, pentru că în paginile acesteia sunt prezentate foarte multe informații despre istoria tuturor locuitorilor din ținuturile locuite de români și nu numai.

Pentru că în cercetarea lui Feodor Evfimovici Melnikov sunt foarte bine descrise, din surse pertinente, secvențe din trecutul Imperiului de la Răsărit, am venit spre domnul profesor Leonte Ivanov, specialist în Filologie, cu propunerea de a lămuri, pe cât se poate, unele dintre aceste aspecte din perspectivă istorică.

Astăzi, povestim despre timpurile tulburi (Смутное время) o perioadă din istoria Rusiei care a cuprins anii de interregnum dintre moartea țarului Rusiei Fiodor I, ultimul reprezentant al dinastiei domnitoare Rurik și momentul fondării dinastiei Romanov din anul 1613, subiect complex și neelucidat chiar în istoriografia rusă.

Aflăm care au fost cauzele instaurării acestei perioade de marasm din istoria Rusiei, cu accent pe lupta dintre boierime și reprezentanții curții țarului, în primul rând pentru că sub domnia lui Ivan cel Groznic (domnie: 1547-1584) boierimea a fost privată de anumite privilegii; aflăm amănunte și despre „opricinina” și semnificațiile acesteia, cu trimitere la romanul Ziua opricinicului, de Vladimir Sorokin, carte care a văzut lumina tiparului în anul 2008 la Editura Curtea Veche Publishing din București.

Din următoarele două secvențe audio pe care le difuzăm, aflăm amănunte despre domnia lui Ivan al IV-lea al Rusiei, numit și Ivan cel Groaznic, primul cneaz moscovit care s-a intitulat „țar”, cu accent pe o serie de reforme favorabile pe care le-a făcut pentru statul rus din vremurile la care facem referire; Ivan cel Groaznic a încercat prima deschidere a Rusiei spre Mările Nordului, fiind și primul care a încheiat legături negustorești cu Anglia.

Stimați prieteni, la un moment dat Ivan cel Groaznic a renunțat la tron retrăgându-se la Aleksandrovsk și aflăm care au fost, în contextul acestui gest, reacțiile boierilor, patriarhului, mulțumii; imediat după, țarul este implorat de către o delegație venită din capitală și – ce a urmat? Aflăm răspuns la această întrebare de la invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre.

Reamintim că stăm de vorbă cu domnul profesor Leonte Ivanov, specialist în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman”, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

În cele ce urmează, revenim la perioada „vremurilor tulburi” și aflăm amănunte despre cei doi Falși Dmitri ai Rusiei, cu accent pe soarta acestora; perioda tulbure la care facem referire este acentuată și de o secetă cumplită, care pentru populație a avut urmări destul de grave. De asemenea, mai aflăm amănunte și despre amestecul polonezilor, mai exact al Regelui Sigismund al III-lea (rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei din 1587 până în 1632) în incursiunea celui de-al doilea Fals Dmitrii înspre Moscova, putem spune că stă la baza antipatiei care va exista și poate că mai există, și astăzi, între ruși și ucraineni, între ruși și polonezi.

Pentru că în ediția de astăzi a emisiunii noastre am vorbit despre domnia lui Ivan cel Groaznic, în cele ce urmează de la domnul profesor Leonte Ivanov, specialist în Filolgie, aflăm amănunte concrete despre cruzimele săvârșite în Rusia acestor vremuri de către opricinina; de asemenea, în această perioadă semnalăm și primul caz de scriitor disident, fiind vorba de Andrei Mihailovici Kurbski, refugiat în Livonia, considerat act de trădare; apoi, Kurbski poartă cu țarul o interesantă corespondență (netradusă în limba română); aflăm, aproape de final, detalii despre crima comisă de vătre Ivan al IV-lea asupra Mitropolitului Filip, pentru că nu a dat binecuvântarea asaltului asupra orașului Novgorod.

Referitor la cele prezentate, conchidem printr-o notă mai pozitivă despre domnia lui Ivan al IV-lea, amintind că la 23 februarie 1551 țarul convoacă un sinod bisericesc la care înmânează prelaților un document numit Stoglav cu privire la reformele pe care intenționează să le facă pentru a însănătoși, astfel, funcționarea Bisericii. Concret, stareții și mănăstirile nu vor mai putea face nici o achiziție fără încuviințarea suveranului (decizie nerespectată niciodată), se va interzice mănăstirilor să dea împrumut bani cu camătă. Fiecare oraș va avea școala lui, deservită de preoți și de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cântul, religia, bunele maniere.

Un articol realizat de Dumitru Șerban