Paștele Catolic se sărbătorește, anul acesta, duminică 5 aprilie

În Marea Britanie, jambonul de porc, nu mielul, se află pe masă în prima zi de Paşte. Porcul este considerat simbolul norocului la englezi. Ouăle de Paşte sunt un alt element specific şi sunt tema unor jocuri organizate atât pentru copii, cât şi pentru cei mari

Articol editat de Sterian Dan, 2 aprilie 2026, 09:25 / actualizat: 2 aprilie 2026, 11:07

Paștele nu este doar o dată din calendar, ci o perioadă de reflecție spirituală, pregătire și bucurie, care începe cu Săptămâna Mare și culminează cu Duminica Paștelui. În plus, fiecare an are o încărcătură simbolică unică, iar Paștele Catolic 2026 este momentul în care se celebrează credința, tradițiile și legăturile de familie.

Săptămâna Mare este una dintre cele mai importante perioade din calendarul romano-catolic, fiind marcată prin ritualuri și tradiții specifice, unele diferite de cele ale ortodocșilor. Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificație aparte, iar ceremoniile sunt centrate pe momentele esențiale ale Patimilor. De la Duminica Floriilor și până la Vinerea Mare și Sâmbăta Sfântă, bisericile catolice pun accent pe rugăciune, meditație și participarea activă a comunității la celebrările religioase.

Paștele este o sărbătoare marcată printr-o puternică dimensiune comunitară, credincioșii reunindu-se în biserici pentru a celebra împreună momentul central al acestei sărbătorii. În Duminica Paștelui Catolic, credincioșii participă la slujbe speciale de Înviere, unde sunt recitate rugăciuni, cântate imnuri și aprinse lumânări pascale. Participarea la aceste ritualuri întărește legătura spirituală și oferă un sentiment de comunitate și comuniune. În multe locuri, atmosfera este una festivă, dar în același timp sobră, punând în prim-plan simbolurile luminii și ale reînnoirii, ca expresie a trecerii de la moarte la viață.

Tradițiile catolice și cele ortodoxe au multe puncte comune, dar diferă prin modul de celebrare, calendar și anumite obiceiuri religioase. Diferențele se observă în desfășurarea slujbelor, în simbolistica folosită și în unele practici specifice fiecărei confesiuni. Catolicii pun accent pe anumite procesiuni, celebrări liturgice și pe rolul central al Vaticanului, în timp ce ortodocșii păstrează tradiții mai vechi, cu ritualuri bogate și o liturghie mai lungă.

Pe lângă aspectul religios, Paștele Catolic este și o sărbătoare a familiei. În multe case, tradițiile includ vopsirea ouălor, pregătirea mesei festive și întâlniri cu rudele apropiate. Ouăle roșii, simbol al vieții și al Învierii, sunt esențiale în aceste obiceiuri, iar copiii se bucură de jocuri și vânătoare de ouă.

Paștele Catolic este sărbătoarea Învierii lui Iisus Hristos, un moment central al credinței creștine. În tradiția catolică, această zi simbolizează victoria vieții asupra morții, iertarea păcatelor și speranță pentru viitor.

Paștele catolic este sărbătorit în România în principal de minoritățile maghiară, germană, slovacă, cehă, polonă și italiană, de credincioșii romano-catolici de etnie română. Aceste comunități urmează tradiții specifice, cum ar fi vânătoarea de ouă pentru copii, udarea fetelor în a doua zi de Paște (la maghiari) sau decorarea cu iepurași și ouă colorate.

Paștele Catolic în lume:

În Franța, după tradiţionala slujbă de Paşte şi vânătoarea de ouă organizată prin grădini, familia se reuneşte în jurul unui platou cu friptură de miel. În unele regiuni franceze se spune că un iepure este cel care aduce ouă şi le ascunde în cuiburile realizate de copii cu o zi înainte.

În Italia, prăjitura specifică de Paşti  este „Colomba”, un cozonac în formă de porumbel, simbol al veştilor bune. Şi italienii mănâncă friptură de miel în prima zi de Paşte, în timp ce a doua zi se organizează, de obicei, picnicuri.

În Spania, prăjitura Mona, un tip de cozonac auriu peste care se pun ouă colorate înainte de a fi băgat la cuptor, este specifică Paștelui. În Săptămâna Mare, pe străzi au loc zilnic procesiuni şi spectacole de teatru.

În Marea Britanie, jambonul de porc, nu mielul, se află pe masă în prima zi de Paşte. Porcul este considerat simbolul norocului la englezi. Ouăle de Paşte sunt un alt element specific şi sunt tema unor jocuri organizate atât pentru copii, cât şi pentru cei mari

În Finlanda și în Suedia, copiii se deghizează în vrăjitoare și sună la casele vecinilor, pentru a primi dulciuri. Tradiţia vine de la o veche legendă potrivit căreia trolii şi vrăjitoarele se plimbau la vedere în perioada cuprinsă între Vinerea Mare şi prima zi de Paşte.

În ţările scandinave, Danemarca, Norvegia și Suedia, este bine ca în prima zi de Paşte să te trezeşti devreme pentru a vedea Soarele dansând. De altfel, galbenul solar este culoarea decoraţiunilor de Paşte.

În Polonia, apa, simbolul vieţii, ocupă un rol important în această sărbătoare. În a doua zi de Paşte, oamenii se stropesc cu apă pentru a îndepărta păcatele. Ziua se mai numeşte Lunea udă. Acesta este un obicei care se întâlnește și în Transilvania.

În Grecia, alături de miel și ouă, printre preparatele specifice se numără ciorba de burtă în care au fost fierte inima şi plămânii animalului sacrificat. Tot pe masa de Paşte se va găsi tsoureki, un fel de cozonac împletit, decorat cu migdale şi ouă roşii.

În Germania, odată cu căderea nopții, familia se reuneşte în jurul focului de Paşte, o veche tradiţie care celebrează primăvara. Un iepuraș este cel care aduce ouă de ciocolată, pe care pe lasă în cuiburi pregătite în prealabil de copii.

Tot un iepuraş le aduce copiilor dulciuri și în Statele Unite ale Americii, iar a doua zi de Paşte are loc vânătoarea de ouă, organizată chiar şi la Casa Albă.

Redactor Cristina Ion – Radio România Regional