Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, la 36 de ani de la înființare, în straie de sărbătoare
Reprezentanții Comunității Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) au marcat în ziua de duminică, 15 februarie 2026, Ziua Comunității, a culturii și a limbii materne. Manifestarea s-a desfășurat la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea, imediat după Sfânta Liturghie de la biserica ortodoxă de rit vechi „Sfântul Ioan Teologul”.
Articol editat de Sterian Dan, 4 martie 2026, 09:00
Așadar, anul acesta, la 12 februarie, s-au împlinit 36 de ani de la pronunțarea sentinței judecătorești privind înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Cu acest prilej, manifestarea de duminică a fost deschisă prin vizitarea Expoziției – „Comunitatea Rușilor Lipoveni din România – 36”, expoziție special amenajată în foaierul Teatrului „Jean Bart” din Tulcea; expoziția a surprins mărcile identitare ale rușilor staroveri din România: de la sfânta icoană, lestovka, poisul, cărțile vechi, cărțile de astăzi, până la ocupațiile, de ieri și de astăzi, ale membrilor comunității, subiecte despre care ne-a vorbit, în a doua parte a emisiunii, doamna Claudia Ciotic, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea.
În sala de spectacol a teatrului a fost organizat un frumos eveniment cultural – artistic dedicat Zilei Comunității Rușilor Lipoveni din România, culturii și limbii materne.
Programul a fost susținut de către membrii ansamblurilor folclorice – ,,Lodka” al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea, „Novosiolki” al Comunității Rușilor Lipoveni din Ghindărești, „Slaveanskaia karuseli”, Comunitatea Rușilor Lipoveni din Iași, respectiv „Novaia zaria”, grup al Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani, precum și de către ansamblurile de dansuri tradiționale „Molodțî” din Tulcea și „Raduga” din Iași, alături de grupul de elevi pregătit de către doamna profesor de limba rusă Nadea Casian.
Înaintea spectacolului, atât reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România, ai Departamentului pentru Relații Interetnice, Guvernul României, cât și cei ai administrației județului Tulcea, cu prilejul sărbătorii, au susținut cuvântări prin intermediul cărora a fost amintită activitatea comunității desfășurată pe parcursul celor 36 de ani de la înființare, activitate reflectată în păstrarea, conservarea și promovarea mărcilor identitare specifice rușilor staroveri din România.
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, la 36 de ani de la înființare / sursă: Dumitru Șerban
Primul interlocutor al emisiunii Comunități Etnice/Ruşi Lipoveni, de miercuri, 25 februarie 2026, a fost domnul Ovidiu Ivanov, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani, care a avut cuvinte de apreciere pentru fondatorii Comunității Rușilor Lipoveni din România. Am mai discutat despre activitatea intensă a Comunității Rușilor Staroveri din Botoșani, cât și despre atragerea tinerilor pentru păstrarea, conservarea și promovarea valorilor identitare ale rușilor staroveri. O altă temă a fost lansarea, nu demult, la Botoșani, a albumului Lipovanskaia dușa/ Suflet lipovenesc, al Ansamblului Folcloric „Novaia Zarea”, grup al Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani.
Apoi am stat de vorbă cu doamna Olga Condrat, psiholog clinician la Centrul de Sănătate Mintală și Prevenirea Adicțiilor din Brăila, care l-a amintit pe tatăl domniei sale, fondator al Comunității Rușilor Lipoveni din România. Doamna Olga Condrat ne-a precizat că „pentru rușii staroveri, sfânta Biserică constituie axul central valoric”.
Am mai discutat în emisiune cu doamna Claudia Ciotic, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Tulcea, care ne-a vorbit despre expoziția din foaierul Teatrului „Jean Bart” din Tulcea, despre mărcile identitare reflectate în expoziție, prezente, de altfel, clipă de clipă, în viața rușilor staroveri din România, și nu numai.
Fiecare invitat al sărbătorii de la Tulcea a primit un dar simbolic din partea reprezentanților Comunității Rușilor Lipoveni din România, un stick de memorie cuprinzând melodii – în format audio – din repertoriul Ansamblului Vocal „Lodka” din Tulcea, proiect realizat în memoria doamnei profesor Natalia Newmann, membru de marcă al Comunității Rușilor Lipoveni din România, și cartea Ruşii lipoveni din Dobrogea – istorie şi tradiţii specifice (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – 2011), carte semnată de istoricul Cerasela Dobrinescu.
Doamna Claudia Ciotic, președinte al Comunității Starovere din Tulcea, a menționat că „pentru rușii lipoveni identitatea înseamnă încredere și respect”.
În încheierea emisiunii am revenit la cuvintele istoricului Cerasela Dobrinescu din cartea Rolul Bisericii şi al familiei în păstrarea tradiţiilor ruşilor lipoveni din Dobrogea, text apărut în revista „Delta Dunării”, Nr. VII, Tulcea, 2018: „Pentru comunităţile lipoveneşti, biserica este cel mai însemnat edificiu şi, totodată, reprezintă expresia deplină a libertăţii de care s-au bucurat staroverii pe teritoriul dobrogean. Această realitate a fost exprimată foarte clar, în anul 1940, de către Terente Lisov, preşedintele de atunci al Comunităţii Lipovenilor din judeţul Tulcea: […] noi, lipovenii, ne bucurăm în România de un bun pe care nicăieri în altă parte nu l-am putea avea. Acel mare bun e libertatea. Părerea mea este că această libertate nu se vede în nicio parte mai bine decât în privinţa religiei şi a bisericilor noastre. Noi avem libertatea religioasă şi ca o dovadă despre aceasta sunt bisericile mari şi frumoase cari s-au înălţat în mai multe sate locuite de lipoveni. Importanţa religiei în viaţa staroverilor a făcut ca tot ceea ce ţine de biserică să se desfăşoare după un anumit ritual, transmis din generaţie în generaţie. Din respect pentru Biserică, nici un lipovean nu trece prin faţa lăcaşului fără a face câte trei mătănii şi a se închina de trei ori la fiecare intrare”.
Un articol de Dumitru Șerban
