Despre volumul „Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse”, de Martin C. Putna, în prezentarea univeristarului ieșean Leonte Ivanov
Nu demult, la Iași, în Sala Sinaxar din incinta Muzeului Mitropolitan, a fost prezentat volumul "Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse", de Martin C. Putna, cu un post-scriptum al autorului la ediția românească. Traducerea din limba cehă îi aparține Mariei-Mădălina Mihai, ediția fiind îngrijită de Iulia Nițescu. Volumul a fost prezentat de profesorii Marina Vraciu și Leonte Ivanov, specialiști în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Articol editat de Sterian Dan, 13 februarie 2026, 10:00
Evenimentul a fost moderat de către Dragoș Mîrșanu, coordonatorul colecției „Historia Christiana”, Editura DOXOLOGIA, secretar științific al Centrului de Studii Patristice al Arhiepiscopiei Iașilor.
Cartea explică punctele principale ale istoriei culturale și spirituale ruse, care ar trebui să fie cunoscute de oricine dorește să înțeleagă ce se întâmplă astăzi în Rusia. Analiza, documentată prin intermediul unei selecții de opere literare și artistice, începe cu „preistoria” Crimeei grecești și ajunge până în prezent.
Spre deosebire de majoritatea studiilor de acest fel, această carte interpretează „Rusia” din perspectivă „postcolonială”. Astfel, rezultă de aici nu o istorie unitară a imperiului rus și a spiritualității ruse, ci descrierea unui complex de tradiții naționale și religioase care au modelat spațiul Europei de Est, incluzând „contraculturile” ruse și influențele germane, mongole, evreiești, catolice sau polono-lituaniene.
O atenție deosebită este acordată Ucrainei, moștenitoarea „celeilalte Rusii”, după cum ne spun reprezentanții Editurii Doxologia, stârnindu-ne astfel interesul pentru cercetarea de față.
Martin C. Putna este un istoric literar ceh, profesor universitar, publicist și eseist. Lucrează la Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea Carolină din Praga.
În emisiunea Comunități Etnice/Ruşi Lipoveni, de miercuri, 11 februarie 2026, am difuzat discursul domnului profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Într-o primă secvență audio, universitarul ieșean ne-a spus că această cercetare constituie o premieră pentru că aduce pentru publicul cititor din România foarte multe informații din perspectivă istorică, și nu numai, despre oamenii din spațiul la care am făcut referire.
Volumul Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, de Martin C. Putna, se deschide cu o Notă asupra ediției, notă semnată de Iulia Nițescu, continuă cu introducere intitulată – Perspective cehe asupra rădăcinilor culturale și spirituale ale Rusiei, urmată de 19 tablouri (capitole) în care sunt prezentate secvențe istorice de la Rusia înainte de Rusia: culturi antice la Marea Neagră (tabloul I) până la Rusia sovietică și reînnoirea trinității ortodoxe (tabloul XIX). Capitolul rezervat concluziilor este intitulat Lupte noi pentru Rusia veche, putând fi regăsit la paginile 363-375.
Volumul Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, de Martin C. Putna
Volumul beneficiază de un Post-scriptum la ediția românească, secțiune semnată de universitarul ceh Martin C. Putna, care menționează: „sunt foarte onorat că acum cartea mea este publicată în România; și mai ales că este publicată în orașul Iași, nu departe de care se află mănăstirea mea, Putna”, mărturia fiind datată 27 ianuarie 2023, Praga.
De asemenea, domnul profesor Leonte Ivanov a vorbit despre rușii de veche credință ajunși cu voia Domnului în teritoriile locuite de români, amintind alte subiecte prezentate de Martin C. Putna în studiul său, cu accent pe tablourile VII și X, capitole intitulate: Contracultura spirituală moscovită: Non-posesori, umaniști ortodocși, nebuni întru Hristosși Contracultura spirituală moscovită: Credincioșii de rit vechi.
Acest din urmă capitol, face referire și la celebra creație a pictorului Vasile Surikov ce poate fi regăsită pe coperta volumului, și anume tabloul Boieroaica Morozova, care se află expus în Galeriile Tretiakov din Moscova:
„Pictura enormă – (este vorba despre tabloul Boieroaica Morozova – 1887, de Vasili Surikov – trei pe șase metri, care ocupă întregul perete) al unei încăperi din Galeria Tretiakov din Moscova, este realizată în stilul istoricismului monumental – un stil care, retrospectiv, evocă mai degrabă răceală și scepticism. Însă acestei lucrări nu-i lipsește patosul” (p. 176).
Am creat astfel o punte interesantă între cartea domnului Martin C. Putna și volumul Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, tradus de doamna profesor Marina Vraciu, care semnează și prefața, apărut în anul 2021, la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România.
În final, propunem un fragment din volumul domnului Martin C. Putna, Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, publicat la Editura DOXOLOGIA, din Iași, în anul 2024:
„Regăsim în textul acestei relatări și personaje istorice cunoscute din alte texte fundamentale ale așa-numitei Școli de la Pustoziorsk, adică din Viața Protopopului Avvakum de el însuși scrisă, precum și a preotului Lazăr și a călugărului Epifanie: maica-îndrumătoare, Melania, cea care o păzește pe Feodosia (n.n. Feodosia Prokopievna Morozova), pe de o parte, și sora mai mică a Feodosiei, Evdokia Urusova precum și prietena lor de origine nobilă, Maria Danilova. În contrast, în conflict apar, într-o strânsă asociere cu reprezentanți ai puterii laice și bisericești, demnitari și executanți, boieri, clerici și chiar membri ai familiilor”.
Un articol de Dumitru Șerban
