Revista „Kitej-Grad” – ieri și astăzi

În ediția de astăzi a emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni, stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Articol editat de Maria Constantin, 16 aprilie 2025, 08:08 / actualizat: 16 aprilie 2025, 18:13

Astăzi, povestim despre „KITEJ-GRAD”, revistă lunară de cultură și istorie, ajunsă la Numărul 300; revista apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România. Redactor-șef al periodicului este doamna Palaghia Radion, istoric.

În ultimii ani în paginile revistei au apărut foarte multe texte despre biografia și opera teologului Feodor Evfimovici Melnikov, subiecte pe care le prezentăm în a doua parte a emisiunii.

Începem dialogul cu domnul profesor Leonte Ivanov, specialist în filologie, iar din primele secvențe audio pe care le difuzăm aflăm amănunte concrete despre începuturile revistei „Kitej-grad”, septembrie 1998, cu accent pe echipa redacțională care a fost la baza acesteia în acele vremuri; aflăm amănunte și despre subiectele, temele, traducerile, dar și numele care au semnat în paginile revistei de-a lungul anilor.

De la invitatul ediției, mai aflam și care este astăzi statutul revistei „Kitej-grad”, periodic al Comunității Rușilor Lipoveni din România, editată cu sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernul României.

Mai apoi, de la domnul profesor Leonte Ivanov aflăm amănunte concrete despre o parte dintre textele semnate de către Domnia Sa în revista „Kitej-grad”, cercetări referitoare atât la „etnonimul buclucaș” (lipovean), cât și la unele cercetări care reflectă viața și opera teologului Feodor Evfimovici Melnikov, cu accent pe cele trei părți din Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, ediție îngrijită, tradusă și comentată de către invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre.

Nu demult s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Feodor Evfimovici Melnikov, autor al cercetării Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, iar cu acest prilej, nu demult, a fost lansată partea III-a acestei prestigioase lucrări. Facem precizarea că cele trei volume sunt în ediție bilingvă – rusă și română –, iar, apraoape de finalul dialogului nostru, domnul profesor Leonte Ivanov vine cu propunerea ca cercetarea lui Melnikov, pentru dumneavoastră, ideal ar fi să fie publicată într-o singură ediție doar în limba română, pentru că în paginile acesteia sunt prezentate foarte multe informații despre istoria tuturor locuitorilor din ținuturile locuite de români.

Raportat la cele prezentate, conchidem prin câteva cuvinte care aparțin doamnei Palaghia Radion, istoric, redactor șef al revistei „Kitej-grad”, idei scrise cu prilejul apariției Numărului 300: La împlinirea a 30 de ani de la înființarea comunității, în numerele unu și doi, s-a publicat rezultatul unei cercetări inedite, care lămurește etnonimul de lipovean.

Este vorba despre un studiu științific, realizat după toate standardele cercetării profesioniste, care demonstrează cine sunt rușii lipoveni, adică ruși-staroveri, urmași ai unor oameni demni, plecați din locurile natale ostile, cu câteva icoane și cărți de cult, în căutarea unui loc pe care să-l numească „acasă”, unde să-și poată păstra și practica nestingheriți credința strămoșească.

Lipoveni i-au numit străinii, iar acest termen nu le-a plăcut niciodată înaintașilor etniei care au consemnat nemulțumirea într-un document înaintat autorităților austriece (n.n. – în perioada la care facem referire Bucovina, acolo unde locuiau foarte mulți etnici staroveri, făcea partea din Imperiul Austriac).  

Un articol realizat de Dumitru Șerban