80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, au fost marcaţi central la Timişoara şi Reşiţa

Manifestările comemorative dedicate celor 80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 75 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați, au fost marcaţi în Banat în perioada 24 – 26 ianuarie 2025.

80 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, au fost marcaţi central la Timişoara şi Reşiţa
Foto: Brosura A5 deportati 2025 interior

Articol editat de Maria Constantin, 27 ianuarie 2025, 13:10

Programul evenimentelor de la Timişoara şi Reşiţa:

25 ianuarie 2025, ora 10.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița:

  • Cuvinte de salut și luări de cuvânt la tematica deportării, „80 de ani după” (în limba germană).
  • Prelegere susținută de dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române (în limba germană).
  • Prezentări de carte (în limba germană):„«Russland hat meine Träume begraben» Aus Hermannstadt ins Kohlebergwerk deportiert: Augustine Bretz (1925 – 2013)”, autor Heinz Bretz, apărută în cadrul Editurii „Honterus” Sibiu, 2024;
  • Aparițiile editoriale dedicate deportării, editate de-a lungul anilor de către Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

25 ianuarie 2025, ora 13.00, Monumentul Deportaților în Parcul „Episcop Martir Dr. Valeriu Traian Frențiu“ (fostul Parc „Cărășana“) Reșița:

  • Rugăciuni în spirit ecumenic pentru victimele deportării, urmate de depunere de coroane. Cu participarea Corului „Franz Stürmer“ din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

25 ianuarie 2025, ora 17.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

  • Expoziție de artă plastică, dedicată deportării cu lucrări ale reșițenilor Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de artă plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin, Marianne Florea, Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, precum și a plasticianului Michael Messer (din Sânmartin de Arad, astăzi la Augsburg/ Germania).
  • În continuare, program muzical cu corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), precum și cu Diana Silaghi & Ian Dinuț la violoncel.

26 ianuarie 2025, ora 10.00, Domul din Timișoara:

  • Sfântă Liturghie în limba germană, cu rugăciuni și pentru victimele deportării, cei în viață și cei morți. Celebrant principal: mons. József Csaba Pál, episcop diecezan.

26 ianuarie 2025, ora 11.30, Monumentul Deportaților, Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

  • Cuvânt adresat de Ignaz Bernhard Fischer (Timișoara), președintele Asociației Foștilor Deportați din România în URSS, urmat de depunere de coroane și o întâlnire la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn”.
  • Primele manifestări au început peste hotare în data de 18 ianuarie la Ulm în Germania, cu simpozionul „Sondarea celor negrăite. Deportarea în artă”, moderat de dr. Heinke Fabritius – referent cultural pentru Transilvania, spațiul Carpatin, Basarabia și Dobrogea de pe lângă Muzeul Transilvănean din Gundelsheim am Neckar.

Evenimentul a fost organizat în colaborare de Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania, Asociația Șvabilor Bănățeni din Germania, referentul cultural pentru Spațiul Dunărean din cadrul Muzeului Central al Șvabilor Dunăreni din Ulm, precum și referentul cultural pentru Transilvania, Spațiul Carpatin, Basarabia și Dobrogea, de pe lângă Muzeul Transilvănean din Gundelsheim am Neckar.

Din Banat, la eveniment a fost prezent președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Erwin Josef Ţigla.

Amintim că, în luna ianuarie 1945, peste 70.000 de etnici germani din România au fost deportaţi în Uniunea Sovietică. Potrivit unor estimări se crede că în cei patru ani, cât a durat calvarul, 10 la sută dintre cei reţinuţi în lagărele de muncă şi-ar fi pierdut viaţa.

În întreg Banatul de Munte mai sunt în viaţă 6 urmaşi ai foştilor deportaţi dintre care 4 în Reşiţa.

 

Autor: Gerhard Chwoika – Radio România Reşiţa

Fărşangul, al cincilea anotimp, sezonul petrecerilor la germanii din Banat
germană luni, 10 februarie 2025, 10:19

Fărşangul, al cincilea anotimp, sezonul petrecerilor la germanii din Banat

În cultura gemană Fărşangul mai este numit al cincilea anotimp, perioadă de timp în care este permis aproape orice, iar puterea administrativă...

Fărşangul, al cincilea anotimp, sezonul petrecerilor la germanii din Banat
Lumea lui Alexander Tietz, răstălmăcită în creaţii literare şi lucrări de artă plastică de elevii celei mai vechi şcoli din Reşiţa
germană marți, 4 februarie 2025, 11:02

Lumea lui Alexander Tietz, răstălmăcită în creaţii literare şi lucrări de artă plastică de elevii celei mai vechi şcoli din Reşiţa

La peste 100 de elevi de la Colegiul Naţional „Diaconovici-Tietz” din Reşiţa le-au fost înmânate diplomele „Alexander Tietz”, decernate...

Lumea lui Alexander Tietz, răstălmăcită în creaţii literare şi lucrări de artă plastică de elevii celei mai vechi şcoli din Reşiţa
Concert de Anul Nou al Consulatului Germaniei la Timişoara
germană luni, 3 februarie 2025, 10:41

Concert de Anul Nou al Consulatului Germaniei la Timişoara

El a trebuit amânat din cauza unor nepotriviri de agendă și a unor circumstanțe nefericite, însă a fost reprogramat în seara zilei de 28...

Concert de Anul Nou al Consulatului Germaniei la Timişoara
30 de ani de la edificarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta URSS – obiectiv unic în România, marcaţi printr-o expoziţie fotodocumentară
germană joi, 30 ianuarie 2025, 14:22

30 de ani de la edificarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta URSS – obiectiv unic în România, marcaţi printr-o expoziţie fotodocumentară

Pentru Radio Reşiţa, organizatorul principal al evenimentelor, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Erwin...

30 de ani de la edificarea la Reșița a monumentului deportaților germani în fosta URSS – obiectiv unic în România, marcaţi printr-o expoziţie fotodocumentară