Fărşangul, obicei de Lăsatul Secului la germanii din Banat

Comunităţile germane din Banat au sărbătorit, şi anul acesta, Fărşangul prin organizarea de baluri mascate cu multă distracţie şi mâncăruri delicioase.

Articol editat de Maria Constantin, 7 martie 2025, 10:35

Printre preparatele cele mai îndrăgite, în această perioadă, se numără gogoşii. Asemenea petreceri se ţin în zilele dinaintea începerii Postului Paştelui. Formaţiile de dansuri populare germane de tineret din judeţul Timiş s-au reunit în staţiunea Buziaş.

Gazdelor de la Forumul German şi formaţiei locale de dansuri li s-au alăturat tineri din Biled, Jimbolia şi Iecea Mare, precum şi formaţia de tineret din Arad şi formaţia de adulţi din Timişoara. Petrecerea a început cu o paradă a măştilor. Un juriu a ales şi premiat cele mai ingenioase măşti, organizatorii au pregătit şi o tombolă cu premii haioase, iar formaţiile de dansuri au prezentat câteva coregrafii comune. Şitul petrecerilor de Fărşang a continuat la Arad.

Invitaţiei gazdelor de la Forumul German şi organizaţia sa de tineret Banat-JA au răspund grupuri de la comunităţile germane din Sântana şi Peregu Mare, dar şi de la Buziaş. Formaţia de copii a prezentat un teatru de păpuşi, tinerii au schimbat între ei rolurile de fete şi băieţi şi au prezentat o coregrafie în context geopolitic pe ritmuri ruseşti, iar adulţii au prezentat o coregrafie populară din Bihor ca dedicaţie pentru preşedintele interimar al ţării.

Organizatorii au oferit participanţilor o cină cu specific de sezon: paste cu sos şi friptură, iar atmosfera a fost întreţinută de formaţia Sidori din Nădlac. Unul dintre cele mai mari baluri mascate din vestul de ţară se ţine, an de an, la Reşiţa. Forumul German a invitat la petrecere pe membrii săi din Banatul Montan, dar şi reprezentanţi ai majorităţii şi ai altor minorităţi din regiune.

Din judeţul Timiş au venit formaţiile de dansuri de tineret şi adulţi din Deta şi formaţia de adulţi din Timişoara. Împreună cu formaţiile de dansuri germane locale, ansamblirile au prezentat, în deschiderea balului, un bogat program artistic. A urmat parada măştilor. Şi aici un juriu a ales şi premiat ele mai ingenioase măşti pe diferite categorii de vărstă, iar petrecerea a continuat cu dans pentru toţi cei prezenţi, până spre orele dimineţii.

Anotimpul distracţiilor se încheie cu cele trei zile vesele de duminică, luni şi marţi. După aceste zile, bisericile apusene sărbătoresc Miercurea Cenuşii, zi de căinţă şi de întoarcere spre Dumnezeu, moment care marchează începutul Postului Paştelui. Anul acesta, creştinii de toate riturile sărbătoresc Învierea Domnului împreună, în data de 20 aprilie.

Un articol realizat de Adrian Ardelean, Radio România Timişoara