Deportarea romilor în Transnistria

Articol editat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2025, 09:00 / actualizat: 28 iulie 2025, 10:40

Invitatul emisiunii Viața Romilor, Adrian Nicolae Furtună – istoric, sociolog și expert la Centrul Național de Cultură a Romilor  – ne-a vorbit despre deportarea etnicilor romi.

Deportarea unor comunități de romi din România în Transnistria aparține problematicii mai largi a persecuțiilor etnice și rasiale din România în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

Astfel, am aflat amănunte interesante despre acest subiect, prin ample răspunsuri la întrebările: Când a început deportarea?, Pe cine viza deportarea?, Câți etnici romi au fost deportați?, Care erau condițiile de viață în Transnistria?, Câți etnici romi s-au stins în timpul deportării?.

La finalul interviului, invitatul nostru a oferit detalii despre întoarcerea romilor din Transnistria, dar și răspunsuri la o altă serie de întrebări esențiale, cum ar fi:  Erau etnicii romi doriți acasă?, Cine s-a întors acasă?.

Genocidul romilor în Transnistria nu s-a produs prin execuții, ca în cazul evreilor. Ei au fost lăsați să moară din cauza condițiilor de viață inumane la care au fost supuși: înfometare, frig, privarea de asistență medicală și de sanitație minimală.

Lipsa asistenței medicale a fost cauza numeroaselor decese înregistrate. Dizenteria făcea ravagii vara, în timp ce iarna apărea tifosul exantematic, ambele boli fiind provocatoare de epidemii, datorate condițiilor dezastruoase de sanitație, situație pe care propaganda oficială o atribuia „obiceiurilor insalubre de viață ale romilor”, după cum au spus, mai târziu, sursele istoriografice.

Un articol realizat de Dumitru Șerban