Importanța limbii elene în spațiul românesc, celebrată la Academia Română

Cu prilejul Zilei Internaționale a Limbii Elene, Ambasada Republicii Elene la București și Uniunea Elenă din România au organizat un eveniment dedicat sărbătoririi ZILEI LIMBII ELENE la care au participat oficialități ale statului român și elen, personalități ale vieții culturale românești şi grecești, membri ai Uniunii Elene din România și invitații acestora.

Articol editat de Sterian Dan, 12 februarie 2026, 14:00 / actualizat: 13 februarie 2026, 0:04

Manifestarea, desfășurată în Aula Academiei Române, a debutat într-un cadru solemn, prin intonarea imnurilor de stat ale României și Greciei, interpretate de cvintetul „Chronos” al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești.

Evenimentul a fost moderat de domnul Tudor Dinu, profesor titular de limba greacă modernă la Universitatea din București, care a invitat la pupitru reprezentanți ai autorităților și ai mediului cultural. Prin alocuțiunile lor, aceștia au subliniat rolul fundamental al limbii elene în plan universal, precum și importanța sa în spațiul românesc. Au luat cuvântul: Excelența Sa doamna Evangelia Grammatika, Ambasadorul Republicii Elene în România, Excelența Sa domnul Pericles Demetriou Stivaros, Ambasadorul Republicii Cipru, domnul Sorin Ion, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, domnul Dincer Geafer, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice – Guvernul României, doamna Irina Sanda Marin Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, domnul Vassilis Stavrou, președintele Camerei de Comerț Bilaterale Eleno-Române, precum și domnul prof. univ. dr. habil. ing. ec. Dragoș Gabriel Zisopol, președinte și deputat al Uniunii Elene din România.

De asemenea, a fost transmis un mesaj video din partea domnului Ioannis Michail Loverdos, ministru adjunct de externe al Republicii Elene.

Momentul central al serii l-a constituit conferința susținută de domnul prof. univ. dr. habilit. Tudor Dinu, intitulată „Mănăstirile închinate și rolul lor în înlocuirea limbii slavone cu greaca în mediul ecleziastic din Țara Românească și Moldova”, care a oferit o perspectivă documentată asupra unui capitol esențial al istoriei culturale și religioase româno-elene.

Atmosfera academică a fost armonios completată de un moment artistic susținut de mezzo-soprana Adina Papadimas-Secobeanu, care a interpretat piesele „Mirtul” de Mikis Theodorakis (versuri Nikos Gatsos) și „Haide, ia-mi tristețea” de Manos Hatzidakis (versuri Nikos Gatsos).

Cu același prilej, au fost premiați elevii câștigători ai Olimpiadei Internaționale a Elenismului – ediția 2025, alături de profesorii care i-au îndrumat.

În încheiere, cvintetul „Chronos” al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești a oferit publicului un recital de excepție, interpretând „Cinci dansuri grecești” de Nikos Skalkottas.