Sukot – Sărbătoarea Corturilor

După ce, la 3 octombrie potrivit calendarului gregorian, sau 1 Tishrei conform calendarului ebraic au pornit pe calea noului an 5785, iar zece zile mai târziu au marcat cea mai sfântă și mai însemnată zi din an, Yom Kipur, membri ai Comunității Evreilor din Craiova s-au întâlnit, din nou, la sinagogă, marți, 22 octombrie, pentru a celebra Zman Simhatenu – Timpul Bucuriei Noastre sau Sărbătoarea Corturilor, ultima mare sărbătoare a perioadei de toamnă din calendarul evreiesc, a cărei primă zi a fost joi, 17 octombrie, sau 15 Tishrei, anul 5785 de la facerea lumii, după cum este specificat în calendarul ebraic.

Articol editat de Sterian Dan, 28 octombrie 2024, 08:30

Sukot este sărbătoarea recoltelor, sărbătoarea bucuriei, sărbătoarea rezultatelor muncii de peste an, la mare cinste în vremea când cei mai mulți dintre oameni își asigurau existența din roadele pământului, una din cele trei mari sărbători pentru care s-a poruncit să se facă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Sărbătoarea se ține în Suka, o colibă, o construcție provizorie sau un cort acoperit cu ramuri de copaci sau lăstari de bambus prin care se vede cerul, amintind de „locuințele” în care au stat evreii în cei 40 de ani de pribegie prin pustiu, după plecarea din Egipt. În aceste șapte zile de sărbătoare, mesele se servesc în Suka și mulți evrei chiar dorm acolo.
Sărbătoare biblică ce durează șapte zile, Sukot începe în a 15-a zi a lunii ebraice Tishrei, o zi de odihnă – Yom tov – când muncile sunt interzise și trebuie ținută o întrunire sfântă. Yom tov este urmată de zilele intermediare – Chol hamoéd – apoi sărbătoarea se încheie tot cu o zi de odihnă, în ziua a opta fiind Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere. Pentru că la această sărbătoare este poruncită și citirea Torei (Legii), după ziua de încheiere se ține Simchat Torah – Bucuria Torei – moment care încheie și reîncepe ciclul de citire a Torei – Pentateuh – pentru încă un an.

Adunați în jurul mesei de pe care n-au lipsit fructele de sezon și dulciurile, în Suka amenajată în grădina sinagogii, evreii craioveni prezenți la sărbătoare au aflat, sau și-au reamintit semnificația Sukot din cele prezentate de președintele Comunității Evreilor din Oltenia, academician Corneliu Sabetay, care a precizat că dincolo de „sărbătoare a corturilor”, în perioada de Sukot se aduce mulțumire pentru recolta obținută, se înalță rugăciuni pentru ploaie, de asemenea, sărbătoarea punctează sfârșitul marilor sărbători evreiești și este o aducere aminte, prin construirea cortului, despre perioada pribegiei prin pustiu.

Și în acest an, respectând canoanele sărbătorii, domnul Mircea Ardeleanu a rostit rugăciunile obișnuite cu acest prilej și a prezentat cele patru specii de plante, care trebuie să îndeplinească criterii stricte, folosite pentru celebrarea sărbătorii Sukot:
– Etrog – o lămâie, ori alt fruct citric, care tebuie să aibă cel puțin dimensiunea ouălor de găină.
– Lulav – o ramură verde, de palmier, care trebuie să fie în întregime cu frunze drepte întregi ca strânse să nu se rupă în partea de sus.
– Hadas – trei ramuri de mirt sau crengi de copac cu frunze, strânse în buchet.
– Aravah – ramura de salcie cu frunze.

La finalul ceremonialului, bucatele au fost binecuvântate, iar Sărbătoarea Corturilor a continuat în jurul mesei, s-a închinat tradiționalul pahar cu vin – nelipsit de la mesele evreilor – și s-au consumat alimentele specifice, special pregătite pentru această ocazie, urarea fiind Hag Sukot Sameah!

Un articol de Ludovic Vulea