Serial radiofonic: „După 83 de ani”
27 iunie 2024 – manifestări cu rol comemorativ. În urmă cu 83 de ani, în perioada 27 – 30 iunie 1941, guvernul dictatorului Ion Antonescu, aliat al puterilor Axei, avea să declanșeze una dintre cele mai violente pagini din istoria Holocaustului: Pogromul de la Iași. Având ca actanți membri ai jandarmeriei, poliției, armatei române și germane, civili antisemiți, Pogromul de la Iași include arestări, schingiuri, crime și trenuri ale morții. Acestea din urmă au reprezentat ”o inovație” a regimului militaro-fascist, trenurile respective fiind alcătuite din vagoane pentru transportul animalelor; podeaua vagoanelor era unsă cu bălegar peste care se turnase var. În dogoarea verii, trenurile care se deplasau în mod intenționat cu o viteză foarte mică, au devenit rapid, camere de gazare ”fără foc și fum” – a așa cum le numise unul dintre supraviețuitorii acelor trenuri, Leizer Finkelstein (z.l.).
Articol editat de Sterian Dan, 18 septembrie 2024, 12:24
”Nu ne puteam închipui ce sistem s-a găsit pentru a ne extermina. După ce ne-au adunat pe toți, mama și cu cele trei surori au fost scoase din coloană și întoarse spre casă. Nu vă pot descrie – îi declara, cu lacrimi în ochi, într-un interviu, regretatul Leizer Finkelstein realizatorului Alexandru Aciobăniței – și nu pot să uit groaza de pe fața mamei mele când s-a văzut despărțită de cei șase băieți ai săi, după ce ne-a crescut în foarte mari nevoi, durerea unei mame când i se ia cei șase copii…
Din felul cum a decurs scoaterea noastră din casă și cum a decurs includerea noastră în coloană, ne-am dat seama că nu sunt speranțe de întoarcere. (…) Pe noi ne-a înghesuit în trenurile astea ale morții câte 120 într-un vagon de vite, erau vagoane mici și eram ca sardelele. Imediat ce au încărcat vagoanele cu oameni, au închis ermetic ușile și geamurile, noi deja eram extenuați, plecați de dimineață de acasă fără să avem măcar un pic de apă în gură, fiind la sfârșitul lui iunie, a început o căldură de 35 grade, acoperișul vagoanelor era din tablă, s-a încins imediat, cu transpirația noastră, s-a transformat exact într-o cameră de gazare fără foc și fum”.
În serile de 16 și 30 iulie 2024, realizatorul Alexandru Aciobăniței i-a invitat pe ascultătorii Radio România Iași la o analiză a evenimentelor comemorative din 27 iunie 2024, evenimente prilejuite de comemorarea victimelor Pogromului de la Iași (27 – 30 iunie 1941). Analiză a fost cuprinsă în serialul sonor ”După 83 de ani”.
În cel de al doilea episod al serialului, difuzat la 30 iulie 2024, am ascultat fragmente ale alocuțiunilor mai multor personalități din România și de peste hotare. Bineînțeles, organizatorii celei de a zecea ediții a Marșului Vieții și cei ai comemorării au fost de asemenea prezenți la microfonul emisiunii. Este vorba de: Josef Wasserman (rabin al obștii israelienilor originari din România, președinte al Fundației pentru Promovarea și Dezvoltarea Iudaismului Român), Benjamina-Ides Vladcovschi (președintă a Comunității Evreilor din Iași), Mihai Chirica (primar al Municipiului Iași).
Serialul s-a încheiat cu un cuvânt adresat celor prezenți în cimitirul evreiesc din cartierul ieșean Păcurari de către Benjamina-Ides Vladcovschi, citând primul vers din Psalmul 133: ”Iată cât de bine și de plăcut e pentru frați să stea împreună.”
Un articol de Alexandru Aciobăniței