Bercu Burăh – un distins membru al Comunității Evreilor din Iași
Bercu Burăh este unul dintre intelectualii Iașilor. Cu vorbă domoală și umor fin, această voce echilibrată, care vorbește public despre subiecte mai puțin abordate de către canalele de știri, a devenit parte din colecția sonoră a emisiunii Comunități etnice – EVREII AZI.
Articol editat de Maria Constantin, 13 iunie 2025, 11:14
Microfonul Radio România Iași surprinde numeroase voci ale societății civile, voci care, prin opiniile emise, întregesc un tablou firesc al atitudinilor democratice. O astfel de voce este și cea a inginerului chimist Bercu Burăh, fost antreprenor, membru al Comunității Evreilor din Iași, redactor colaborator al revistei comunității – „Prietenia”.
De câțiva ani, a început să se implice activ în viața comunității sale, cea mai numeroasă comunitate evreiască din partea de est a României. Participă la conferințe și matinee culturale, susține el însuși dizertații pe diverse teme de inspirație evreiască, acordă interviuri și are o contribuție la învățarea socială a Holocaustului, scriind și publicând diverse articole.
Strădaniile sale în lămurirea unor aspecte ale Holocaustului, bazate pe momente trăite inclusiv de familia sa se alătură eforturilor de explicare a situației concrete din Israel, de înlăturare a prejudecăților, a informațiilor contrafăcute.
Marți 3 iunie 2025, Alex Aciobăniței, realizatorul emisiunii l-a invitat la Radio România Iași pe Bercu Burăh, printre subiectele abordate numărându-se și cel al Pogromului de la Iași, ale cărui victime sunt comemorate în fiecare an, la finele lunii iunie.
Scurt fragment transcris din interviu:
Bercu Burăh: – E bine să-ncercăm să ne facem auziți ca să facem cunoscut ceea ce nu se știe despre trecutul obștii evreiești în Iași.
Alex Aciobăniței: – „Veniți și ne cunoașteți!” spunea regretatul Aurel Vainer, fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.
Bercu Burăh: – Într-adevăr (…) e sarcina noastră. Mă consider încă din generația tânără a comunității, deși am 72 de ani dar mă mențin activ și încerc să mă implic în toate acțiunile comunității.
Alex Aciobăniței: – Eu vă admir foarte mult pe dumneavoastră, cei care ați rămas în România și care întregiți această comunitate evreiască mică pentru că sunt doar câteva mii de evrei în România prezentului, din păcate, în același timp Comunitatea Evreiască din România, cu accent pe marile orașe, reușește să fie adeseori în prim-plan social, prin evenimentele pe care le creează, prin anumite personalități (…), mă gândesc inclusiv la această misie pe care o are orice conunitate evreiască de a prezerva memoria Holocaustului, de a promova istoria recentă. Cum de nu ați plecat în Israel, cum de nu ați făcut alia? Pentru că aveți copii în Israel, aveți neamuri acolo.
Bercu Burăh: – În perioada ceaușistă eu am zis, domnule, nu vreau să fiu vândut de Ceaușescu. (…)
Alex Aciobăniței: – Da. Că formula… cam asta era!
Bercu Burăh: – …Cam asta era. În 1989 însă, când situația era îngrozitoare, practic, eram aproape determinat să plec în Israel. A dat Dumnezeu, a venit Revoluția, am zis că acuma e nevoie de ingineri în România: facem, dregem, recuperăm.
Alex Aciobăniței: – Ați fost un idealist.
Bercu Burăh: – Ce voiam să vă spun este că la întâlnirea noastră de 50 de ani de la terminarea liceului speech-ul meu a început astfel: noi, imediat după terminarea liceului și a facultății, am pus umărul la construirea societății socialiste, multilateral dezvoltate și am muncit de zor; după Revoluție, am pus umărul la crearea societății capitaliste. Concluzie: am greșit în ambele cazuri.
Alex Aciobăniței: – Ce înseamnă a fi evreu astăzi, domnule Bercu Burăh?
Bercu Burăh: – Ca etnicitate, ca apartenență la un popor, eu, de exemplu, nu sunt un evreu religios. Dar respect absolut toate cutumele, toate sărbătorile pentru a încerca să ne facem cunoscută prezența și ceea ce reprezentăm, ceea ce am fost și ceea ce putem fi în continuare.
Un articol realizat de Alex Aciobăniței
