Maestrul Alexander Hausvater la microfonul emisiunii Comunități etnice – EVREII AZI

Alexander Hausvater, artistul născut într-o zi de iunie. Prin tot ce înseamnă în plan social și prin tot ce a creat până acum, el este o fereastră spre lumi nemaipomenite și  se integrează într-un prezent mereu în transformare, atât al cuvântului rostit sub semnul Thaliei, cât și al cuvântului tipărit.

Articol editat de Maria Constantin, 1 iulie 2025, 10:18 / actualizat: 1 iulie 2025, 11:55

Teatrul meu nu este despre viața pe care o vedem în stradă, în birouri, este despre viața pe care încă nu am trăit-o, dar suntem capabili să o trăim. (citat din volumul ”Captiv în mine”, semnat de Alexander Hausvater)

Spectacolul său de debut a fost ”Năzdrăvanul Occidentului”, în anul 1971, el însuși devenind ulterior un… năzdrăvan al Occidentului cultural. Are o carieră regizorală impresionantă. A montat spectacole în toată lumea, deci este un ”cetățean al lumii”. Canada a însemnat pentru multă vreme țara de reședință dar și teritoriul în care a făcut istorie pe scene, la radio, în viața de zi cu zi. După 1989, Alexander Hausvater a revenit în România și a montat, pe scena Teatrului bucureștean ”Odeon”, spectacolul ”Au pus cătușe florilor” de Fernando Arrabal, spectacol care a avut un succes extraordinar.

Prima producție montată pe scena Teatrului Național ”Vasile Alecsandri” din Iași a fost ”Teibele și demonul ei”, de Isaac Bashevis Singer si Eve Friedman, în anul 1998.  Astfel, actorii ieșeni au cunoscut un nou stil de joc, un nou fel de a face teatru. În anul 2002, spectacolul a fost prezentat și la Festivalul Internațional de Teatru ”Avram Goldfaden”, festival organizat la acea vreme de către Naționalul ieșean. De atunci, Alexander Hausvater, devenit și cetățean de onoare al capitalei Moldovei, a montat mai multe spectacole interesante pe scena aceluiași teatru din capitala Moldovei. În București, numele lui de regizor s-a regăsit adeseori pe afișele mai multor instituții de spectacol, inclusiv ale Teatrului Evreiesc de Stat. Regizorul, scriitorul, scenaristul și profesorul Hausvater este, de asemenea, doctor honoris causa și colaborator al Universității Naționale de Arte ”George Enescu” din Iași.

Îndrăgostit iremediabil de imaginea spectacolelor lui Alexander Hausvater, artistul fotograf ieșean Ozolin Dușa s-a aflat, de-a lungul timpului, aproape de multe scene unde se jucau montările regizorului. Acest demers vizual, început în anul 2005, s-a concretizat prin apariția monumentalului album fotografic ”Hausvater – teatrul, cel mai frumos anotimp”, album ce include 255 de imagini din 19 spectacole semnate de Alexander Hausvater în 312 pagini.

Lansarea ieșeană a albumului a fost la 28 mai 2025, în spațiul Palatului Roznovanu, palat care găzduiește Primăria municipiului.

Evenimentul respectiv a însemnat un potrivit prilej de a-l portretiza radiofonic pe Alexander Hausvater. În plan sonor secund s-a aflat artistul vizual Ozolin Dușa.

Iată câteva fragmente transcrise din interviurile ediției Comunități etnice – EVREII AZI de marți 17 iunie 2025.

Alex Aciobăniței: Alexander Hausvater este, probabil înainte de toate, un regizor esențialmente pictural. Vă pun în relație nu forțat cu Ozolin Dușa, vă pun în relație naturală cu acest artist fotograf pentru că, fără să vreți, ați comunicat de la distanță necunoscându-vă inițial și iată-vă astăzi într-o operă comună de teatru-vizualitate, teatru-picturalitate.

Alexander Hausvater: Fotografia lui nu este doar picturală. Fotografia lui vorbește de relații intrinsece între personaje, relații între un om și locul de unde provine, societate și așa mai departe. Ce m-a mișcat tot timpul la fotografia lui e faptul că fotografia e în mișcare care arată tot timpul de unde un personaj vine și unde pleacă, unde se orientează.

Alex Aciobăniței: Am văzut imagini în album din 19 spectacole marca Alexander Hausvater. Pe unele dintre ele le-am văzut, le știu. S-au gravat pe propria mea percepție. Mă gândesc la ”Cei doi Kuni Lemel”, mă gândesc la ”Teibele…”, la atâtea spectacole care se văd acolo din 2005 până astăzi. Dacă este să vă raportați la Ozolin Dușa, ce ați spune ca regizor, dumneavoastră, obligându-vă să nu-l cunoașteți? Să spunem că suntem la începutul acestei experiențe și nu l-ați cunoaște. Ce ați spune când vă vedeți spectacolele traduse în imagini?

Alexander Hausvater: El este un artist care utilizează camera ca o pensulă, ca un pictor, așa că ce am eu de zis decât să mă minunez la fotografiile lui, așa cum m-aș uita la Velasquez, la Goya, la Picasso și așa mai departe.

Alex Aciobăniței: În momentul în care ați văzut acest album, ați spus la lansare că vă întrebați ”Dom’ne, cine a făcut teatrul ăsta extraordinar?” Deci era o percepție și exterioară asupra propriei opere regizorale, grație acestui tip de fotografie.

Alexander Hausvater: În momentul în care el a captat cu camera lui foto, a devenit posesia lui, a devenit gândul lui, alegerea lui în timp și spațiu, la care te uiți cu uimire și admirație, ca și cum e opera unui alt artist, nu a ta.

Alex Aciobăniței: Așa cum el însuși a afirmat la lansarea albumului, l-ai ”vânat” pur și simplu, adeseori l-ai căutat prin țară, te-ai dus după spectacolele sale, ai simțit acea atracție a imaginii, a vizualității spectacolelor lui Alexander Hausvater, transformându-le în propriul tău spectacol, pentru că acest album este un spectacol Ozolin Dușa, sigur, care are fundamentul ”Alexander Hausvater”, dar este propria ta interpretare a operei regizorale ”Alexander Hausvater”.

Ozolin Dușa: A fost ceea ce am trăit eu, fiindcă nu am avut timp să observ cum vede, să spunem, un spectator, direct. Eu am trăit sentimentele, emoțiile, am trăit lumina, mișcarea, dansul, muzica prin vizorul aparatului de fotografiat și am reușit de cele mai multe ori să declanșez atunci când se întâmpla ceva în scenă. Deci nu sunt imagini pe care le-am făcut care să înghețe mișcarea, să fie fade, să nu transmită emoție. Transmit emoție fiindcă s-au născut din emoție.

Alex Aciobăniței: Ce definește vizual spectacolele lui Hausvater? Ele par un magnet pentru tine, un magnet inspirațional.

Ozolin Dușa: Nu sunt un magnet numai pentru mine. Sunt un magnet pentru cei care le văd. Dacă ai șansa să vezi spectacolele lui Alexander, nu poți să ieși indiferent din sală. Îți transmit o stare în care te ancorezi, în care te arunci și cu care ieși. O porți în suflet după aceea multă vreme. Aceasta este magia spectacolelor lui Hausvater.

Un articol realizat de Alex Aciobăniței, Radio România Iași