Ziua Internațională a Drepturilor Omului | 10 decembrie 2025

Astăzi, 10 decembrie, este celebrată Ziua Internațională a Drepturilor Omului, marcând 77 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de către Adunarea Generală a ONU.

Articol editat de Maria Constantin, 10 decembrie 2025, 13:55

Documentul reprezintă fundamentul protecției demnității și libertății fiecărei persoane, indiferent de origine, etnie sau religie. În România, această zi subliniază și importanța respectării drepturilor minorităților naționale, care contribuie la diversitatea culturală a țării și beneficiază de protecție constituțională și legislativă.

Comunitățile etnice – de la romi, maghiari, germani și ucraineni, la turci, tătari, sârbi, slovaci, greci, italieni, albanezi, armeni, evrei și altele – reprezintă un pilon al dialogului intercultural și al conviețuirii pașnice.

Cu acest prilej, deputatul minorităților naționale, Silviu Feodor, a declarat:

„Pentru România, această zi are o încărcătură aparte: ea ne aminteşte nu doar de obligaţiile internaţionale pe care ni le-am asumat, ci şi de drumul extraordinar pe care l-am parcurs de la totalitarism la democraţie şi stat de drept.În urmă cu puţin peste trei decenii şi jumătate, în decembrie 1989, poporul român a plătit cu sânge dreptul de a trăi liber. Revoluţia din 1989 nu a fost doar răsturnarea unui regim, ci naşterea conştiinţei că drepturile şi libertăţile fundamentale nu sunt daruri ale puterii, ci drepturi inalienabile ale fiecărui om.

De atunci şi până astăzi, România a construit, cărămidă cu cărămidă, una dintre cele mai solide democraţii din regiune.Am ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului încă din 1994 şi, de atunci, am transpus în legislaţia naţională aproape toate standardele europene şi internaţionale în materie. Am creat instituţii independente puternice: Avocatul Poporului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.Am eliminat pedeapsa cu moartea, am introdus mecanisme reale de protecţie împotriva violenţei domestice prin Legea 217/2003, modificată şi completată de noi, colegii din acest Parlament, în ultimii ani. Am adoptat legea privind egalitatea de şanse, am introdus cote de gen în administraţia publică locală, am creat brăţara electronică pentru agresorii familiali, am înfiinţat primele centre integrate pentru victimele violenţei sexuale.Am făcut paşi uriaşi în protecţia minorităţilor naţionale: România este astăzi recunoscută la nivel european drept un model de convieţuire interetnică.

Cele 20 de minorităţi reprezentate în Parlament prin organizaţiile lor sunt dovada vie că diversitatea nu este o ameninţare, ci o bogăţie.Unul dintre capitolele importante ale democraţiei româneşti post-decembriste îl reprezintă protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România este astăzi recunoscută oficial de Consiliul Europei, de OSCE şi de Comisia Europeană drept una dintre cele mai avansate ţări din Europa în materie de protecţie a minorităţilor naţionale – şi nu este doar o formulă diplomatică, ci o realitate instituţională şi legislativă concretă.Încă din 1991, Constituţia României a garantat reprezentarea politică a minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor. Parlamentarii aparţinând minorităţilor etnice reprezintă vocea directă a peste 2 milioane de cetăţeni români– un model de incluziune pe care foarte puţine state europene îl pot egala.Am garantat şi finanţat constant învăţământul în limba maternă pentru toate minorităţile care au solicitat acest drept.

Toate acestea nu sunt simple gesturi simbolice: ele fac din România un model real de convieţuire interetnică, confirmat constant de rapoartele Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) şi de Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale.Pentru că România de astăzi demonstrează, cu fapte, nu cu vorbe, că diversitatea nu este o povară, nu este o diferenţă, ci cea mai mare bogăţie a unei naţiuni.De asemenea, creşterea constantă a alocaţiilor pentru copiii cu dizabilităţi este un fapt.Libertatea presei, dreptul la întrunire, libertatea religioasă, dreptul la un proces echitabil – toate sunt astăzi realităţi.Da, doamnelor şi domnilor deputaţi, mai avem de lucru. Dar tocmai de aceea suntem aici, pentru a transforma unele restanţe ce privesc drepturile omului în priorităţi legislative.

Astăzi România nu mai este doar o ţară care respectă drepturile omului – este o ţară care le apără cu mândrie şi le promovează cu responsabilitate. Avem datoria să rămânem fideli moştenirii celor care, în 1989, au murit strigând „Libertate!”. Avem datoria să le spunem tinerilor că democraţia nu este un dar căzut din cer, ci o construcţie zilnică.La mulţi ani, României demne şi libere!”