Tradiții și migrații: Croații din România de-a lungul secolelor
Primul şi cel mai vechi val de croaţi aşezat în spaţiul românesc în secolele XIII-XIV, este cel cunoscut sub denumirea de „caraşoveni”. Caraşovenii sunt grupaţi în jurul celei mai vechi şi celei mai mari localităţi, Caraşova, populate de croaţi din România.
Articol editat de Maria Constantin, 14 noiembrie 2024, 11:06
Deasupra Caraşovei străjuiesc ruinele cetăţii medievale a Caraşovei (Caraso-fer-vari), cetate pe care localnicii o numesc „Turski grat” (Cetatea turcului). Celelalte localităţi în care convieţuiesc croaţii caraşoveni sunt: Lupac, Clocotici, Nermed, Rafnic, Vodnic şi labalcea.
Un număr de patru localităţi s-au contopit cu cele existente: Selişte, Garişte, Iasenovacz şi Tâlva. Până în a doua jumătate al sec. al XlX-lea populaţia croaţilor caraşoveni, număra 10.000 de suflete. Astăzi, în urma a două migraţii: una spre est şi alta spre vest, acest număr a scăzut la cea. 5.500.
Al doilea val este cel din Lipova (jud. Arad) şi Rekaş (jud. Timiş). Acest grup a imigrat în spaţiul carpato-danubian în sec. al XVI-lea. Croaţii din Lipova au lăsat doar urme pe inscripţii funerare, iar cei ce mai sunt urmaşii lor s-au integrat în aşezările urbane (Arad şi Timişoara). Al treilea val s-a aşezat în apropiere de Jimbolia la începutul sec. al XlX-lea, mai precis, în anul 1801, în localităţile Checea şi Cenei.
În Checea, croaţii au construit o stradă, cunoscută şi în prezent sub numele de „Strada croată”. Acest strat de croaţi provine din familii nobile care au primit pământ în acest spaţiu românesc, în schimbul pământului cedat pentru interesele militare majore ale imperiului, din care Croaţia a făcut parte. Grupul este originar din zona Turopolje.
Organizație centrală a minorității naționale
Minoritate Națională
327065 Carașova, jud. Caraș-Severin
România
Președinte: Ghera Giureci-Slobodan
