Ascultă Radio România Conviețuiri Live

Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit luni, 19 ianuarie 2026, de la ora 16.00, un eveniment de marcă dedicat Zilelor Culturii Naționale, manifestare culturală desfășurată în Banat până marți, 20 ianuarie.

Ziua Culturii Naționale la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița
Foto: Ziua Culturii Române la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița / Gerhard Chwoika

Articol editat de Sterian Dan, 22 ianuarie 2026, 12:30 / actualizat: 28 ianuarie 2026, 14:48

Întâlnirea a reunit iubitori de cultură, reprezentanți ai instituțiilor culturale și public interesat de destinul comunităților românești din afara granițelor.

„Anuarul Cultural al Românilor din Voivodina”, lansat la Reșița

Momentul central al evenimentului a fost prezentarea volumului „Anuarul Cultural al Românilor din Voivodina”, semnat de dr. Traian Căcina, consilier executiv și responsabil pentru cultură în cadrul Primăriei Vârșeț (Serbia). Autorul a vorbit despre viața culturală, socială și educațională a românilor din Banatul sârbesc, subliniind rolul esențial al culturii în păstrarea identității naționale.

„Centrul cultural, spiritual și organizatoric este orașul Vârșeț. Relațiile cu țara mamă sunt bune, însă avem nevoie de mai mult sprijin concret”, a subliniat dr. Traian Căcina, atrăgând atenția asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia.

Scădere demografică alarmantă în Banatul sârbesc

În intervenția sa, autorul a evidențiat o realitate îngrijorătoare:între recensămintele din 2010 și 2021, numărul românilor din Banatul Sârbesc a scăzut cu peste 26%, ceea ce înseamnă aproximativ 6.400 de persoane.

„Sunt câteva sate întregi care au dispărut, iar fenomenul este cauzat atât de declinul demografic, cât și de migrația românilor care au obținut cetățenia română și au ales să plece, beneficiind de avantajele statutului de cetățean al Uniunii Europene”, a explicat dr. Căcina.

Domnia sa a subliniat că, în ciuda acestor realități, relația constantă cu România și sprijinul instituțional sunt vitale pentru păstrarea limbii române, a culturii și a identității naționale în comunitățile istorice românești din Serbia.

Nevoia de sprijin educațional și cultural din partea României

Printre exemplele de sprijin concret necesar, dr. Traian Căcina a menționat bursele pentru elevii români din Serbia, care ar putea încuraja păstrarea educației în limba română, mai ales în contextul căsătoriilor mixte.

„Fără un ajutor real, următoarele generații riscă să nu mai fie vorbitoare active de limba română, iar în două generații identitatea românească s-ar putea pierde”, a avertizat acesta.

Erwin Josef Țigla: „Păstrarea legăturii cu românii din afara granițelor este o misiune culturală”

La finalul evenimentului, Erwin Josef Țigla, organizatorul principal al manifestării, a evidențiat importanța cooperării culturale transfrontaliere: „Una dintre misiunile noastre culturale este păstrarea legăturii cu comunitățile românești din afara granițelor, în special cu cea din Serbia. Avem relații culturale solide, prietenii și colaborări care contribuie la menținerea limbii, culturii și identității românești din Voivodina.”

Prezența dr. Traian Căcina la Reșița confirmă, în opinia organizatorului, faptul că aceste relații pot fi consolidate și dezvoltate, deschizând noi perspective de colaborare culturală între România și comunitățile românești din Banatul sârbesc.

Fiind integrat în programul Zilelor Culturii Naționale, evenimentul a fost completat de un moment muzical dedicat poetului Mihai Eminescu, susținut de elevii Liceului de Artă „Sabin Păuța”, sub îndrumarea profesorilor Cornelia și Lorand Balogh Remelei.

 

Un articol de Gerhard Chwoika

„Sretenje”, o sărbătoare cu dublă semnificație, începutul „Primului Război de Independență al Serbiei” (1804) și proclamarea „Constituției de la Sretenje” (1835)
sârbă marți, 24 februarie 2026, 09:00

„Sretenje”, o sărbătoare cu dublă semnificație, începutul „Primului Război de Independență al Serbiei” (1804) și proclamarea „Constituției de la Sretenje” (1835)

Cu prilejul sărbătorii Sretenje, zi care în istoria sârbă are o dublă semnificație – începutul Primului Război de Independență al...

„Sretenje”, o sărbătoare cu dublă semnificație, începutul „Primului Război de Independență al Serbiei” (1804) și proclamarea „Constituției de la Sretenje” (1835)
Uniunea Sârbilor din România – participare activă la „Sajam Zavičaja” (Târgul internațional de tradiții)
sârbă joi, 19 februarie 2026, 15:13

Uniunea Sârbilor din România – participare activă la „Sajam Zavičaja” (Târgul internațional de tradiții)

  Programul cultural-artistic a inclus momente susținute de Ansamblul folcloric „Plavi Delija” din Sânpetru Mare și de Grupul vocal...

Uniunea Sârbilor din România – participare activă la „Sajam Zavičaja” (Târgul internațional de tradiții)
Ansamblul Cultural-Artistic Sârb „Tamo Daleko”
sârbă marți, 10 februarie 2026, 09:00

Ansamblul Cultural-Artistic Sârb „Tamo Daleko”

Sârbii din București nu au avut niciodată o formă organizată de activitate culturală sau artistică, deși, conform datelor oficiale, în...

Ansamblul Cultural-Artistic Sârb „Tamo Daleko”
Sfântul Sava, sărbătorit la Arad printr-un eveniment dedicat tradiției și identității sârbe
sârbă joi, 29 ianuarie 2026, 13:49

Sfântul Sava, sărbătorit la Arad printr-un eveniment dedicat tradiției și identității sârbe

Programul a debutat cu interpretarea solemnă a Imnului Sfântului Sava, susținut de Grupul Vocal al Ansamblului „Kolo” Arad, moment care a dat...

Sfântul Sava, sărbătorit la Arad printr-un eveniment dedicat tradiției și identității sârbe
Convietuiri
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.