Minoritățile naționale din România sub același astru: Luceafărul

𝒁𝒊𝒖𝒂 𝑪𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒊𝒊 𝑵𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆, celebrată anual la 1͟5͟ ͟i͟a͟n͟u͟a͟r͟i͟e͟ , data de naștere a poetului național Mihai Eminescu, reprezintă un prilej de profundă reflecție asupra valorilor care definesc identitatea spirituală și națională a poporului român. Cultura unui popor, exprimată prin literatură, limbă, artă, tradiții, obiceiuri este rezultatul unui parcurs istoric complex, iar contribuția minorităților naționale la dezvoltarea culturii române continuă să aibă un rol semnificativ deoarece doar prin respectarea diversității culturale și încurajarea exprimării identitare putem vorbi despre o societate democratică.

Articol editat de Andrei Cretoiu, 18 ianuarie 2026, 17:55 / actualizat: 21 ianuarie 2026, 18:01

În acest context, Departamentul pentru Relații Interetnice în colaborare cu Uniunea Elenă din România au organizat la sediul Uniunii Elene din București un eveniment cultural dedicat 𝑍𝑖𝑙𝑒𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Departamentului pentru Relații Interetnice, ai Uniunii Elene din România, ai Forumului Democrat al Germanilor din România, ai Comunității Rușilor Lipoveni din România, ai Asociației Macedonenilor din România, ai Federației Comunităților Evreiești din România, ai Uniunii Polonezilor din România, Uniunii Bulgarilor din România, ai Uniunii Ucrainenilor din România, precum și ai Uniunii Sârbilor din România.
Evenimentul a fost deschis de Dragoș Gabriel Zisopol, președintele și deputatul Uniunii Elene din România, gazda acestei acțiuni, precum și de Dincer Geafer, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, partener în realizarea evenimentului. Cei doi amfitrioni au vorbit despre volumul 𝑴𝒊𝒏𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒆 𝒏𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒔𝒖𝒃 𝒂𝒄𝒆𝒍𝒂𝒔̦𝒊 𝒂𝒔𝒕𝒓𝒖: 𝑳𝒖𝒄𝒆𝒂𝒇𝒂̆𝒓𝒖𝒍, care a fost lansat în 4 decembrie, la Târgul Gaudeamus, București, 2025. Volumul de poezie include Luceafărul în 18 limbi materne ale minorităților naționale din România. Apariția acestui volum de poezie în Anul Mihai Eminescu a venit ca o confirmare a valorilor care definesc o societate, și anume respectul pentru diversitate, recunoașterea patrimoniului comun și promovarea dialogului interetnic.
În acest context, deputatul Uniunii Elene din România a subliniat că următoarea ediție a volumului 𝑴𝒊𝒏𝒐𝒓𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒆 𝒏𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒔𝒖𝒃 𝒂𝒄𝒆𝒍𝒂𝒔̦𝒊 𝒂𝒔𝒕𝒓𝒖: 𝑳𝒖𝒄𝒆𝒂𝒇𝒂̆𝒓𝒖𝒍, care va include și traducerea în limbile italiană și albaneză, traduceri care vor fi făcute în mod autorizat, va beneficia și de parteneriatul Academiei Române și va fi lansat la Târgul de la Salonic din luna mai a acestui an.
În continuarea evenimentului, reprezentanții minorităților naționale au recitat în limba maternă, câteva strofe din Luceafărul eminescian. Cu prilejul celebrării 𝑍𝑖𝑙𝑒𝑖 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒, în sediul Uniunii Elene din România, a răsunat 𝐿𝑢𝑐𝑒𝑎𝑓𝑎̆𝑟𝑢𝑙 în limbile greacă, rusă, poloneză, macedoneană, idiș, germană, sârbă, bulgară, ucraineană, turcă și tătară. Acest moment simbolic a dovedit încă odată că domeniul culturii, prin toate formele sale, depășește hotare și bariere lingvistice, ne unește și ne apropie, ne face să fim ceea ce suntem ca indivizi, dar și ca națiune.
La finalul activității culturale, gazda evenimentului, Uniunea Elenă din România, a pregătit participanților o surpriză. Toți cei prezenți au savurat delicioasa prăjitură grecească Vasilopita. Vasilopita este o prăjitură tradițională grecească, pregătită de ziua Sf. Vasile cel Mare, aromată cu diverse mirodenii, ce aduce bucurie familiei și oaspeților. Există o frumoasă legendă conform căreia Cezareea urma să fie cotropită, iar locuitorii trebuiau să-și răscumpere libertatea contra unei sume mari de bani. La sfatul Sf. Vasile cel Mare (în vremea aceea era arhiepiscop) locuitorii și-au adunat laolaltă banii și bijuteriile pentru a plăti tributul. Însă, în mod miraculos, au fost scutiți de invazie, căci cotropitorii s-au rușinat de fapta lor. Sf. Vasile a dorit să înapoieze oamenilor averea, dar nu se mai știa cât a dat fiecare, așa că a pregătit o placintă mare și a pus în ea banii și bijuteriile. Apoi, a împărțit plăcinta oamenilor. Surprinzător sau nu, fiecare a primit exact cât a dat.
De Anul Nou, grecii pregătesc Vasilopita, punând un bănuț înăuntru, iar cel care îl găsește, are noroc tot anul. Anul acesta, cel mai norocos dintre participanți a fost reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România.
🧩Prin realizarea acestui eveniment, 𝑍𝑖𝑢𝑎 𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 a fost sărbătorită de către minoritățile din România, a căror bogăție culturală vine să confirme faptul că împreună, formăm un mozaic unic care definește identitatea noastră ca națiune.